Zi de mare sărbătoare marți, 9 martie. Sunt pomeniți în calendarul ortodox Sfinții 40 de mucenici din Sevastia.

Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar, un hotar între iarnă şi vară, între zilele reci şi vremea călduroasă din zilele Moşilor.

Mulţi dintre credincioși aşteaptă această zi pentru preparatele delicioase pregătite cu acestă ocazie, dar mai ales pentru a bea cele 40 sau 44 de pahare de vin.

Minunata poveste a Celor 40 de Mucenici. Obiceiuri

Sfinții 40 de mucenici din Sevastia, martirizaţi în timpul împăratului roman Licinius, sunt pomeniți pe 9 martie, în calendarul ortodox.

Românii îi spun acestei zile de sărbătoare Ziua de Măcinici. Este socotită în calendarul popular începutul Anului Agrar, celebrat la hotarul dintre iarnă și vară.

În ziua de Măcinici s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia, când aceasta moare și se preface în stană de piatră, și prima zi a Moșilor.

Măcinici se numesc și spiritele moșilor și strămoșilor. Sărbătoarea din calendarul popular corespunde, ca dată calendaristică și, parțial, ca semnificație, cu cei 40 de Sfinți Mucenici din calendarul bisericesc, jertfiți pentru credința lor în cetatea Sevastiei.

”Cea mai spectaculoasă practică magică de Măcinici era aprinderea focurilor în zorii zilei prin curți și grădini. Lângă focuri se așezau scaune unde se odihneau, se încălzeau și se ospătau sufletele morților venite să petreacă Anul Nou celebrat primăvara.

În această zi satele din sudul țării se confundau cu nori uriași de fum. Focurile aprinse cu gunoaiele rezultate din curățirea curților, grădinilor și anexelor gospodărești aveau valoare practică. Însă aveau și semnificație rituală: sprijinirea Soarelui să depășească punctul de echilibru atins la echinocțiul de primăvară”, explică Ion Ghinoiu, în cartea ”Calendarul țăranului român. Zile și mituri” (Univers Enciclopedic Gold, 2019)

Minunata poveste a Celor 40 de Mucenici. Se bea 44 de pahare de vin

Ziua de 9 martie era o sărbătoare a morților, când li se împărțeau nu numai măcinici, ci și fasole sleită, nuci, poame, alune.

În satele bucovinene se făceau praznice ocazie cu care se dădea pomană celor adunați câte un colăcel, lumină aprinsă și un pahar cu băutură.

Obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare de vin în ziua de 9 martie este o reminiscență a sărbătorilor bahice ale antichității. Oamenii credeau că vinul băut la Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge și putere de muncă.

Dacă cineva din satele în care se practica obiceiul nu putea bea atâtea pahare pline cu vin, trebuia să guste sau cel puțin să fie stropit cu vin. Numărul paharelor de vin băute ar corespunde cu numărul Sfinților Mucenici din Sevastia care poartă diferite nume zonale.

Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia. Povestea

Aceşti patruzeci de Mucenici au trăit pe vremea crudului împărat Liciniu (308-324), toţi din aceeaşi ceată de ostaşi creştini, bărbaţi viteji şi vrednici în războaie.

Conducătorul oştirii lor era Agricola, om păgân şi rău din fire, iar locul slujbei lor ostăşeşti era cetatea Sevastia, din Armenia.

Aflând Agricola de credinţa lor creştină, a dat poruncă să fie aduşi în faţa lui şi le-a spus. ,,Cum v-aţi arătat ascultători către mai-marii voştri în războaie, aşa să ascultaţi şi acum porunca împăratului, aducând jertfă zeilor”

La acest îndemn, Chirion, căpetenia celor patruzeci, a răspuns. ,,Cum am luptat şi am biruit pe vrăjmaşi pentru împăratul pământesc, tot aşa voim să luptăm şi pentru Împăratul ceresc, împotriva vrăjmaşilor Lui”.

Pentru acest răspuns au fost închişi în temniţă, să se răzgândească. Dar ei n-au încetat a se ruga fierbinte lui Hristos, să-i întărească pentru mărturisirea cea adevărată.

Înfuriat peste fire, căpetenia a poruncit să fie dezbrăcaţi şi siliţi să intre într-un lac aproape îngheţat,  iar pe maluri au pus păzitori.

Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia au fost arși de vii

Unul din ostaşi, nemaiputând îndura gerul, a primit să aducă jertfa ce i se cerea. Însă, ieşind din apa îngheţată şi intrând în baia caldă, anume pregătită, acesta a murit îndată. În același timp Mucenicii, după o noapte întreagă petrecută în iezerul îngheţat, erau încă vii şi se rugau.

Atunci s-au arătat patruzeci de cununi strălucitoare peste capetele lor, însă una stătea în văzduh, deoarece fusese pregătită pentru cel ce se lepădase.

Văzând aceasta, temnicerul Aglaie a mărturisit cu glas tare: ,,Şi eu sunt creştin”, şi a sărit în apa cea îngheţată. În felul acesta, s-a făcut părtaș muceniceştilor pătimiri şi întregind ceata celor patruzeci, în locul celui ce se lepădase de Hristos.

Au fost, apoi, scoşi din apă şi li s-au sfărâmat gleznele cu ciocane grele şi, fiind arşi de vii, au primit cununa Mucenicilor.

Iar moaştele lor, câte au rămas din foc, au fost înmormântate la Sevastia, apoi s-au împărţit în toată lumea creştină. O parte din ele se găseşte la Mănăstirea Antim din Bucureşti, ca şi la alte sfinte locaşuri din ţara noastră. Sursa: Basilica.ro

---

Postul Paștelui 2021. Când începe și ce aveți voie să mâncați

Moșii de iarnă 2021. Azi ne rugăm pentru cei trecuți la cele veșnice