Simona Ionescu / Redactor Șef

Singura femeie hacker din România își cere iertare. A făcut parte din gruparea care a atacat serverele de la Washington

Singura femeie hacker din România își cere iertare. A făcut parte din gruparea care a atacat serverele de la Washington
Hackerița din România, singura femeie de la noi care a recurs la astfel de crime, își cere iertare de la victimele sale și încheie cu un sfat. „Pentru data viitoare: folosiți parole mai puternice, nu vă împărtășiți datele private și nu dați click pe link!".

Românca Eveline Cismaru a devenit celebră în lume după ce și-a spus povestea în documentarul „Îți știu parola”, al jurnalistului Daniël Verlaan, de la RTL News.

Hackerița româncă are un sfat pentru victimele sale, cărora le cere iertare. Greșeala care a costat-o libertatea

La ani buni de la faptele sale, românca le cere scuze victimelor sale, prin intermediul televiziunii olandeze. „Îmi pare rău, oameni buni”, a spus ea și a încheiat cu un sfat: „Pentru data viitoare: folosiți parole mai puternice, nu vă împărtășiți datele private și nu dați click pe link!”. Eveline a făcut parte dintr-o bandă de ransomware- un virus care blochează calculatoarele celor infectaţi şi cere bani pentru a le debloca- care a infectat mii de computere între 2014 și 2016. Ransomware-ul a fost ascuns în e-mailuri care păreau să vină de la o companie olandeză de telecomunicații fixe și mobile din Olanda.

Conform sursei citate, când se dădea click pe link și se deschidea fișierul, de exemplu, o factură neplătită, calculatorul era blocat cu ransomware-ul CTB Locker. În aceste cazuri, hackerii au cerut o răscumpărare de 700 de dolari pentru ca victimele să-și recâștige accesul la fișierele.

Din cauza ransomware-ului, mulți olandezi și-au pierdut fișierele și fotografiile importante și nu și-au mai putut folosi calculatoarele.

„Este foarte ușor să infectezi un computer”

La televiziunea olandeză, tânăra care a menționat că acum duce o viață normală, a povestit că a intrat în rețea la îndemnul fostului iubit.

„De aceea știam multe despre criminalitatea cibernetică, pentru că el era de multă vreme în lumea asta. Ransomware-ul chiar devenea popular atunci. Eram singura femeie din lumea asta, iar toți bărbații erau fericiți să mă ajute. Am crezut că e bine”. Instruită de ceilalți membri ai grupării, tânăra a reușit în scurt timp să performeze. „Este foarte ușor să infectezi un computer. Este nevoie doar de un singur click”, a spus tânăra.

Pe ce a cheltuit banii câștigați

În doar câțiva ani, Eveline Cismaru și ceilalți membri ai grupării au câștigat aproximativ 200 de bitcoini din ransomware. Banii au fost cheltuiți pe „nimicuri”, a explicat ea, precizând că și-au cumpărat mașini și haine și mergeau des în vacanță.

O singură greșeală a făcut Eveline în toată această afacere ilegală. Deoarece femeia s-a conectat de mai multe ori la computerele sparte cu propriul e-mail, a putut fi ușor de urmărit de poliția olandeză. În acel an au fost arestați și alți doi infractori cibernetici români. Pentru că a cooperat în timpul anchetei, tânăra a primit o pedeapsă mult mai mică (un an și jumătate de închisoare), față de alți membri ai grupării.

În spatele atacului de la Washington

Eveline Cismaru nu a spart doar computere olandeze. Ea a fost și în spatele atacului asupra camerelor de securitate din Washington. Aceste camere au fost atacate în 2017, chiar înainte de învestirea președintelui de atunci, Donald Trump. Atacul a stârnit panică la Washington și la FBI. Atunci gruparea a fost acuzată că a compromis 123 de computere ale Poliţiei metropolitane din Washington, cu scopul de a distribui mesaje de tip ransomware.

În prezent, românca este liberă, locuiește la Londra, și are propria ei companie de marketing și social media și a precizat că nu mai este implicată în activități criminale cibernetice.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre