M-am bucurat că Joaquin Phoenix îl va interpreta pe Napoleon. Chiar am simțit că va duce la capăt cu brio această misiune. Ce să spun?!
Scurtă istorie a filmelor despre Napoleon
Am simțit un respect deosebit pentru Albert Dieudonné, care a fost „Napoleon” într-un fim de Abel Gance, un pionier al limbajului cinematografic, din 1927, și care a ținut după aceea prelegeri despre Napoleon și chiar și-a dorit să fie înmormântat în costumul acestuia, într-atât de marcat a fost de rolul pe care l-a interpretat.
M-am lăsat să alunec în brațele lui Charles Boyer, care a fost Napoleon în 1937, în „Contesa Walewska”, alături de Greta Garbo. Ce minune!
L-am urmărit pe Marlon Brando, în „Désirée”, film Napoleon din 1954. N-a fost rău deloc.
L-am privit fascinată pe Rod Steiger în „Waterloo”, 1970, regia Sergei Bondarchuk. Ce interpretare! Ce bijuterie de film Napoleon! Mi-a plăcut și Julien Bertheau în „Madame Sans-Gêne”, alături de Sophia Loren și Robert Hossein, 1961.
Nu m-am dat bătută și am revăzut miniseria din 1987 „Napoleon și Josephine”, cu Armand Assante și Jacqueline Bisset. Măcar au fost aproape de adevărul istoric și nu s-au făcut de râs.
Ian Holm, în „Hainele noi ale împăratului”, din 2001. Fabulos. Realmente fabulos.
Și mi-am spus că dacă-i bal bal să fie și am vizionat și „Austerlitz”, 1960, regia Abel Gance, cu Pierre Mondy, „Domnul N”, cu Philippe Torreton, 2003, pe care-l recomand cu drag. Merită! Am râs cu lacrimi la „Sabotaj!”(2000), cu David Suchet, pe care l-am adorat în Hercule Poirot și care, neașteptat, face aici un rol deosebit.
Am urmărit și „Napoleon”, din 2002, cu Christian Clavier, „Napoleon”, 1955, cu Jean-Pierre Aumont, și „Masca purpurie”, 1955, cu Robert Cornthwaite.
A meritat să revăd toate aceste filme. Mi-am umplut sufletul cu imagini tulburătoare, am fost fericită să revăd chipuri de actori pe care i-am admirat de-a lungul timpului, am făcut comparații între aceste versiuni și, la final, am zis că în ciuda tuturor comentariilor pe care le-am citit despre acest nou
Napoleon, trebuie să-l văd. Recunosc, mare greșeală. Nimeni nu-mi va înapoia nu banii pe bilet, ci timpul pe care simt că l-am pierdut încercând să dau o șansă acestui film.
