Simona Ionescu / Redactor Șef

Casa de modă Dior a lansat o geantă cu motive tradiționale din Bihor. Piesa e creația unui român

Casa de modă Dior a lansat o geantă cu motive tradiționale din Bihor. Piesa e creația unui român
În urmă  cu șase ani, celebra casă de modă a fost implicată într-un scandal internațional. Casa de modă Christian Dior a fost acuzată de plagiat, mai exact că a copiat motivele tradiționale ale unui cojoc din Țara Beiușului. Piesa fusese lansată în colecția de toamnă – iarnă a celebrului brand, pentru sezonul 2017 / 2018.

Artistul român Mircea Cantor a declanșat celebrul scandal internațional demonstrând lumii întregi, fără echivoc, cum casa de modă Christian Dior nu s-a inspirat din portul popular bihorean, ci că a copiat de-a dreptul modelele decorative și forma cojocului.

Campania „Bihor. Not Dior” inițiată de Mircea Cantor a ajuns în presa internațională (Sursa foto: Instagram)

La vremea respectivă, acuzațiile au stârnit valuri, mai ales că artistul și-a prezentat dovezile în cadrul unei campanii intitulate inspirat „Bihor. Not Dior” menită să atragă atenția, pe de o parte, asupra artizanilor din zona Bihorului, iar pe de altă parte asupra modului în care giganții din industria modei exploatează diverse patrimonii locale și naționale.

Singurul român care a primit premiul Duchamp

În vârstă de 46 de ani, Mircea Cantor s-a născut la Oradea și trăiește și creează la Paris (și Cluj – Napoca). Absolvent al École des Beaux-Arts de Nantes Saint-Nazaire și al Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, prin lucrările sale, este angajat într-o critică subtilă a societății contemporane. În 2011, artistul a câștigat prestigiosul premiu Duchamp,  unul dintre cele mai importante premii de artă din lume.

Cu această operă de artă, cu un cojoc Dior și unul tradițional, din Bihor, Mircea Cantor și-a început „bătălia” cu casa de modă Christian Dior (Sursa foto: X)

Iar el este singurul român care l-a primit. Prestigiosul Premiu Marcel Duchamp este acordat către ADIAF, Asociaţia pentru Difuzarea Internațională a Artei Franceze, în parteneriat cu Centre Pompidou. În fiecare an este ales un câștigător din cei patru artiști nominalizați (artiști de origine franceză sau care locuiesc în Franța).

Primul artist român invitat să colaboreze cu celebra casă de modă Dior

Recent, Mircea Cantor a devenit primul artist român invitat să colaboreze cu celebra casă de modă Dior pentru a reinterpreta una dintre gențile iconice din portofoliul brandului: Lady Dior. Artistul a dezvăluit pe rețelele sociale acest lucru. „Mă simt mândru și onorat să-mi las amprenta asupra emblematicei genți Lady Dior.

Mircea Cantor a devenit, anul acesta, primul artist român invitat în proiectul Lady Dior Art. A conceput două poșete cu motive populare bihorene (Sursa foto: Instagram)

Creația mea se numește Grădina raiului (Jardin du Paradis) inspirată de o jachetă pe care am găsit-o în regiunea României de unde vine bunica și pe care o suprapun pe modelul pătrat derivat din clasicele genti Dior – model care îmi amintește de proporțiile grădinilor Chateau de Versailles.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Mircea Cantor (@mirceacantor)

Fâșii din piele răsucită pentru a spori o geometrie solară care se învârte în fața ochilor tăi ca un antrelacs nesfârșit. Dincolo de frumusețea inerentă care radiază, am vrut să aduc un omagiu unei linii de artizani și meșteri care mențin flacăra vie printr-o reînnoire permanentă a ceea ce putem numi o tradiție universală și savoir faire”,a dezvăluit Mircea Cantor.

Cantor a conceput două genți în proiectul Dior Lady Art

Mircea Cantor a fost invitat în a opta ediție a proiectului Dior Lady Art, care reunește o serie impresionantă de artiști, printre care Jeffrey Gibson, Gilbert &; George, Ha Chong-Hyun, Lee Kun-Yong, Mariko Mori, Ludovic Nkoth, Hilary Pecis, Mickalene Thomas, Zadie Xa, Michaela Yearwood-Dan și Xu Zhen. Cu toții au fost invitați să reinterpreteze geanta iconică Lady Dior.

Proiectul Lady Dior Art a ajuns, anul acesta, la a opta ediție. Artiști remarcabili de pe mai multe continente au fost incluși (Sursa foto: Instagram)

Acest efort de colaborare se întinde pe mai multe continente, din Anglia până în China, din Japonia până în SUA, depășind granițele pentru a crea o capodoperă globală. Cu atingerea distinctivă a fiecărui artist, Lady Dior este transpusă într-o creație unică, prezentând inventivitate și poezie în fiecare tușă și înfrumusețare. Proiectul de artă Lady Dior nu este doar o colaborare; este o întâlnire între Dior și diversele culturi ale lumii, scrie Crash.fr.

O idee mai veche, discutată și în trecut cu casa Dior

Mircea Cantor a invocat motive tradiționale din zona Bihorului pentru a crea două genți care valorizează moștenirea culturală românească, una cu piele neagră, cealaltă în culoare deschisă. Artistul a dezvăluit pentru Elle România, în exclusivitate, că ideea unei colaborări cu casa de modă Christian Dior este mai veche. „Ideea de a face ceva împreună exista de câțiva ani, părea că s-a stins cu timpul, dar ne-am reîntâlnit acum, iar eu le-am făcut propunerea”, povestește el. „Am venit cu caietele, cu schițele originale făcute cu pensule japoneze, cu tuș.

Mircea Cantor este unul dintre cei mai importanți artiști contemporani ai lumii, cu expoziții solo și de grup pe toate continentele (Sursa foto: Instagram)

Le-am zis că vreau să fac ceva cu grădina paradisului. Până atunci eu mă gândeam să lucrez cu artizani atât din România, cât și cu cei ai casei Dior, să fie în proiect o permanentă legătură cu manufactura, cu lucrul manual, cu oameni, nu cu mașini. Să nu fie doar un produs pe care o mașină poate să-l facă singură, ceva care serigrafiază pe piele. Și, mai mult decât procesul manual, să fie inclus acest savoir faire tipic francezilor, această grijă pentru know how-ul tehnologic, de artizanat, ca să văd cum se face”, a dezvăluit artistul sursei citate.

Sursa foto: Instagram / Mircea Cantor, Dior

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre