”E o chestie atunci când te concep părinții. Ori te fac cu plăcere, ori… Eu cred că pe mine m-au făcut la umbră. Aveau un cireș în curte țin minte și o fi zis tata hai după copacul ăsta că e umbră, că soră-mea e albă. I-am și spus tatălui meu la un moment dat că nu e normal așa ceva”, a povestit Jean de la Craiova.
„Visez zece vise în trei-patru ore cât dorm”
Din cauza meseriei, Jean a recunoscut că nu doarme niciodată trei-patru ore, iar când prinde cinci ore de somn e fericit. Dar, spune Jean, „nu știu dacă cineva visează atât de mult ca mine, câte zece vise. Trec dintr-unul în alta. Păi, ce e asta, măi frate? Prea multe”, a amintit acesta. Și apropo de primul său vis, și-a dorit să devină cosmonaut.
„Vroiam să mă fac șofer pe tir, că era la modă”
„Mă gândeam cum să fac eu să ajung în racheta aia, pentru că ăe urmă mă descurc eu. După aceea, m-am sucit, n-am vrut să mai fiu cosmonaut, ci șofer pe tir, că era la modă. Și am ajuns cântăreț. Eu cântam în parc, ne strângeam cu chitările și cântam folk. Gagici, abia așteptam, mai cântam la scara blocului”, s-a destăinuit Jean. Și pentru că trebuia să arate perfect, acesta spune că „îmi călcam părul. Cu cărare, să fiu frumos. Luam bere de la tata din frigider. Îmi puneam pe cărare că se lipea. Îi vedeam pe ăștia care se duceau la frizerie”.
Artistul povestește cum își „călc pu papa
Băiat descurcăreț, Jean recunoaște că a făcut și bișniță cu carne. Dar avea buzunarul plin și pentru că după ore mătura la o fabrică de mobilă. Așa se face că pe săptămână câștiga 4-500 de lei. „Stăteam la două noaptea la coadă la carne, că la ora șapte venea mașina cu carne la Piața Delfinului, în Pantelimon, în frig. Era cu listă și dacă o luai înainte o jumătate de metru îți dădea cu scăunelul în cap. Și era 37 de lei un pachet.
„Mai scoatem câte un picior, sigilam, băgam niște apă, să atârne mai greu. Făceam bănuți”
Și aveai dreptul la două pachete. Și mai luam pe unul cu mine și le dădeam cu 70 de lei. Mai scoatem câte un picior, sigilam, băgam niște apă, să atârne mai greu. Făceam bănuți… Aveam 15-16 ani. Mergeam la școală și după orele de curs, era un magazin de mobilă sub loc. Aveam pile și mă ounea să mătur, să strâng cartoanele și îmi dădea 25 de lei pe zi. Eram om de 4-500 de lei pe săptămână. Mă descurcam…”, a recunoscut artistul în stilu-i caracteristic.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook