Ce face o primărie din Austria, condusă de o româncă, pentru cetățeni. Model de urmat

București este pe locul 5 în topul celor mai poluate orașe europene. Cu o speranță de viață de 8 ori mai mică decât cea a unui locuitor din Viena, locuitorii Capitalei își petrec viața printre betoane și foarte mult trafic. În medie, bucureștenii petrec 150 de ore anual în trafic, ceea ce creează un efect de bumerang, generând inclusiv stres inutil pe care locuitorii ajung, în timp, să îl somatizeze. 

La polul opus se află Viena, capitala Austriei. Orașul are peste 2000 de parcuri, adică în jur de 120 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. În ceea ce privește transportul în comun, acesta are o rată de folosire de peste 50%. Printre cele mai importante aspecte însă este că 30%  din energia necesară oraşului provine din surse regenerabile. 

Primărie din Viena, condusă de o româncă

În Simmering, districtul al 11-lea din Viena, locuiesc aproximativ 100.000 de oameni, din care peste 2.800 de români. Viceprimar acolo este chiar o româncă. Ramona Miletic este stabilită aici de 15 ani, iar când a candidat la primărie lupta a fost strânsă. A reușit însă, iar de atunci prioritatea ei o reprezintă bunăstarea și fericirea oamenilor. 

„44% din suprafaţa Simmeringului este spaţiu verde. Avem şi grădini cu sere. Oamenii sunt fericiţi, trăiesc foarte bine, probabil că are legătură şi cu calitatea în spaţiul public. Alegerile au fost destul de dure. Am fost pe străzi cel puţin 3 luni de zile în campania electorală, dar şi înainte, un an şi jumătate”, a declarat Ramona Miletic, pentru o publicație de știri. 

Capitala are mai puțin de 1 copac per cap de locuitor 

De când a fost aleasă viceprimar în 2020, în Viena s-au amenajat 1.700 de kilometri de piste şi trasee pentru biciclişti. La polul opus, Bucureștiul are doar 33 de kilometri de piste de biciclete, multe din ele întrerupte de intersecții. 

În ceea ce privește spațiul verde, Capitala are mai puțin de 1 copac per cap de locuitor. În schimb, aproape fiecare locuitor din Bucureşti-Ilfov are o maşină personală, ceea ce generează o cantitate mare de aer poluat. Experții estimează că aproximativ 60% din poluarea din Capitală provine de la trafic: „Dacă ne ajută vremea avem valori mai bune la calitatea aerului. Adică dacă bate vântul, plouă sau e dispersie bună a poluanţilor. dacă nu ne ajută vremea suferim cu toţii”, a transmis Mircea Fechet, ministrul Mediului, pentru sursa citată. 

Roma a interzis circulația mașinilor la orele de vârf

Alte orașe europene au gândit măsuri pentru a diminua poluarea și au făcut din sănătatea oamenilor o prioritate. Unul dintre aceste orașe este Roma, acolo unde autoritățile au interzis circulația mașinilor în centrul orașului pentru câteva ore pe zi, cele de vârf. Cei care vor să circule în acest interval orar, sunt obligați să plătească o taxă care poate ajunge până la 400 de euro. 

Nici Polonia nu a stat degeaba. Cu toate că stă prost la capitolul poluare datorată traficului intens, Polonia a construit peste 100 de km de linii de tramvai şi metrou şi a cumpărat mai mult de o mie de vehicule noi pentru transportul public. Toate acestea cu ajutorul fondurilor europene atrase, care au fost în valoare de 23 de miliarde de euro între 2014 și 2020. România a reușit să atragă doar 5,5 miliarde de euro în acest timp. 

Constructorii, obligați să planteze copaci 

O altă măsură luată de polonezi este aceea că fiecare autorizație de construcție se eliberează cu obligația de a planta un anumit număr convenit de copaci. Astfel, polonezii s-au ales cu 4000 de copaci. 

În Cracovia, în doar un an, autorităţile au construit la marginea oraşului un hub de trasport: o parcare cu două etaje, 460 de locuri şi staţii de încărcare pentru maşini electrice. Cine îşi lasă maşina aici, poate merge gratuit spre centru cu tramvaiul alintat Cracovianul.

România a reușit doar 420 de proiecte în 20 de ani 

În cei 20 de ani de când este în Uniunea Europeană, România a reușit să ducă la bun sfârșit doar 420 de proiecte pe bani europeni, un număr extrem de mic de altfel, căci Polonia este în U.E. tot de atâta timp. Spre deosebire de România, alte țări europene au știut care sunt nevoie populației și au acționat în consecință.