Dacă vreți să vedeți cum arată. Fericirea, o idee e să călătoriți în cele mai fericite țări de pe glob. Duminică, lumea întreagă a celebrat Ziua Internațională a Fericirii, iar apoi topul fericirii țărilor a fost făcut public de „World Happiness Report” (Raportul Mondial al Fericirii), un studiu anual sponsorizat de Organizaţia Naţiunilor Unite şi lansat în urmă cu un deceniu. Pentru al cincilea an consecutiv, finlandezii se dovedesc a fi cei mai fericiți oameni, iar țara lor cea mai fericită din toate cele 146.
Raportul anual al Rețelei pentru soluții de dezvoltare durabilă al Națiunilor Unite, aflat acum în cel de-al 10-lea an, ia în calcul în numărătoarea finală variabile precum venitul, speranța de viață sănătoasă, generozitatea, libertatea, încrederea și sprijinul social.
Pe lângă faptul că Finlanda ocupă primul loc pentru al cincilea an consecutiv, națiunile nordice domină topul primelor 10. Pe primele cinci locuri se află Danemarca, Islanda, Elveția și Țările de Jos. La polul opus, Afganistanul a ajuns pe ultimul loc pe listă, după Liban și Zimbabwe.
Cele mai nefericite țări au caracteristici comune
Profesorul Jan-Emmanuel De Neve, director al centrului de cercetare a bunăstării de la Universitatea Oxford, a declarat că țările de pe ultimele locuri au caracteristici similare.
„În partea de jos a clasamentului găsim societăți care suferă de conflicte și sărăcie extremă, în special în Afganistan, unde oamenii evaluează calitatea propriei vieți cu doar 2,4 din 10. Acest lucru reprezintă o reamintire dură a daunelor materiale și imateriale pe care războiul le provoacă numeroaselor sale victime și a importanței fundamentale a păcii și a stabilității pentru bunăstarea umană”, a arătat acesta.
Bunăvoința pe glob a crescut cu 25% din cauza pandemiei
Cercetătorii au remarcat o creștere de peste 25 de procente a actelor de bunăvoință pe tot globul, comparativ cu nivelurile de dinaintea pandemiei, în frunte cu ajutorarea străinilor, scrie Traveler.com.au.
„COVID-19 este cea mai mare criză de sănătate pe care am văzut-o în mai mult de un secol. Acum, că avem doi ani de dovezi, suntem capabili să evaluăm nu doar importanța bunăvoinței și a încrederii, ci și să vedem cum au contribuit acestea la bunăstarea în timpul pandemiei”, a remarcat coautorul raportului, profesorul John Helliwell de la Universitatea British Columbia. De asemenea, a existat o creștere puternică a donațiilor și a voluntariatului în această perioadă.
Sursa foto: Pixabay
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook