Vestea morții Brîndușei Armanca a provocat reacții emoționante în lumea presei și a culturii.
TVR a transmis un mesaj de adio în care o descrie drept „una dintre vocile puternice, lucide și recognoscibile ale jurnalismului timișorean și românesc”.
Pentru cei care au cunoscut-o, Brîndușa Armanca nu a fost doar un jurnalist care relata evenimentele zilei. A fost un profesionist preocupat de ceea ce se afla dincolo de știre, de mecanismele puterii, de viața publică și, mai ales, de oamenii afectați de deciziile celor care conduc.
TVR Timișoara: „A plecat dintre noi Brîndușa Armanca”
Televiziunea Română a transmis un mesaj amplu după moartea jurnalistei, evocând atât cariera sa, cât și felul în care a privit orașul în care a lucrat cea mai mare parte a vieții.
„A plecat dintre noi Brîndușa Armanca, una dintre vocile puternice, lucide și recognoscibile ale jurnalismului timișorean și românesc”, a transmis TVR.
Postul public o descrie drept o jurnalistă atentă nu doar la „faptele zilei”, ci și la ceea ce se ascunde în spatele lor.
„Jurnalistă atentă la faptele zilei și la ceea ce se ascunde în spatele lor, interesată de politică și de viața publică, dar niciodată indiferentă la oameni”, se arată în mesajul TVR.
Pentru Brîndușa Armanca, Timișoara nu era doar un loc în care se întâmplau știri.
„A privit Timișoara cu luciditate și cu o curiozitate mereu în alertă, știind că orașul înseamnă o comunitate, o memorie și un spațiu al confruntării de idei”, au mai transmis colegii săi de la TVR.
Șase ani la conducerea TVR Timișoara
Pentru generații de telespectatori, numele Brîndușei Armanca este inseparabil de TVR Timișoara. A condus studioul regional al Televiziunii Române și a realizat numeroase emisiuni și ediții speciale.
TVR amintește că jurnalista și-a desfășurat activitatea într-o perioadă în care presa românească își căuta cu dificultate libertatea și identitatea profesională după căderea comunismului.
O jurnalistă formată în presa de referință
Brîndușa Armanca a lucrat în unele dintre redacțiile importante ale presei românești. A făcut parte din echipele de la Radio Europa Liberă, Expres și Ziua, experiențe care au contribuit la formarea unui jurnalist preocupat de libertatea presei, de responsabilitatea publică și de investigarea puterii.
A lucrat în presa scrisă, radio și televiziune, construindu-și o carieră care avea să depășească ulterior granițele jurnalismului.
Brîndușa Armanca fost autor de cărți, profesor universitar și realizator de filme de televiziune, iar activitatea sa culturală a fost recompensată inclusiv cu Distincția Culturală a Academiei Române.
Profesorul care a format generații de jurnaliști
O parte importantă din moștenirea Brîndușei Armanca se află în generațiile de jurnaliști pe care le-a format. A fost profesor universitar și a predat, între altele, etica jurnalistică și legislația presei.
Cariera Brîndușei Armanca nu s-a limitat la jurnalism și universitate. A fost director al Institutului Cultural Român de la Budapesta, unde a reprezentat România într-un spațiu în care cultura, comunicarea și diplomația se întâlnesc.
A continuat să scrie până în ultimii ani
Deși avea în spate o carieră îndelungată și era la pensie, Brîndușa Armanca nu s-a retras din jurnalism. A continuat să scrie, să analizeze și să investigheze subiecte de interes public. Deopotrivă, Brîndușa Armanca a lăsat în urmă o operă consistentă, care traversează jurnalismul, comunicarea, istoria recentă și literatura.
Printre volumele sale se numără: „Televiziunea regională în România” (2002); „Ghid de comunicare pentru jurnaliști și purtători de cuvânt” (2002); „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005); „Media culpa” (2006); „Învață să învingi” (2006); „Istoria recentă în mass-media. Frontieriștii” (2009). Cartea a fost tradusă ulterior în limba maghiară.
A fost membră a Uniunii Scriitorilor din România, iar filmele de televiziune pe care le-a prdus i-au adus premii la festivaluri naționale și în competiții internaționale. Prin documentarele și proiectele sale, a urmărit oameni, locuri și momente importante din istoria recentă, acordând o atenție specială Timișoarei și Banatului.
Timișoara i-a acordat titlul de Cetățean de Onoare chiar în această lună
Una dintre cele mai emoționante coincidențe este că Timișoara a decis să îi acorde titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara în august 2026, cu doar câteva săptămâni înainte de moartea sa. La momentul respectiv, Brîndușa Armanca se afla în spital, cu probleme de sănătate. Titlul a fost acordat în contextul evenimentelor dedicate Zilei Timișoarei.
Printre mesajele de după ce jurnalista a murit se numără și cel al scriitorului și profesorului universitar Vasile Popovici. Mesajul său este unul scurt, dar profund emoționant.
„O soră a mea, om drept și bun, cu simțul justiției și al binelui public a murit, Brindusa Armanca. Suntem mai puțini”, a transmis Vasile Popovici.
Foto: Adrian Pîclișan
Citește și: Doliu în Norvegia. A murit regele Harald al V-lea, „bunic al națiunii”
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
