Simona Ionescu / Redactor Șef
Celentano se întoarce în „Las Fierbinți”. După 14 ani de la lansarea serialului, comuna care a devenit oglinda cu haz a României revine pe ecrane cu un nou sezon. Bobiță, Celentano, Firicel, Giani, Gianina, Dalida, Robi și ceilalți locuitori ai comunei fictive se întorc din 10 septembrie, de la 20:30, la PRO TV și pe VOYO.
Și, dacă tot revine Celentano, merită să ne întoarcem și noi puțin în timp. Mai exact, în 2015, când Adrian Văncică era întrebat cum arată România pe care o „face” el. Răspunsul era simplu: „o Românie veselă”. Tot atunci, actorul vorbea și despre un alt mare vis românesc: centura Bucureștiului. Au trecut 11 ani, așa că avem o întrebare simplă: cum arată România pe care o găsește Celentano la întoarcere?
„Să avem și noi o centură a Bucureștiului, de 20 de ani visăm la asta și cred că o să murim fără să se întâmple”, spunea Adrian Văncică în 2015. Actorul îi spunea „visul bucureștean”, în timp ce „visul românesc” era, în viziunea lui, să putem ajunge în șase ore de la București la Arad.
Era o declarație făcută cu umor, dar care avea în spate un adevăr destul de simplu: România anului 2015 încă visa la infrastructura pe care alte țări o considerau de mult normală.
Problema este că au trecut 11 ani, iar visul nu a dispărut, doar s-a transformat într-un proiect cu mai multe autostrăzi, loturi, contracte, termene și inaugurări. A0, noua Autostradă de Centură a Bucureștiului, a făcut progrese importante și nu ar fi corect să spunem că România a rămas în același punct. Dar nici nu putem spune că problema este complet rezolvată.
În 2026 există încă lucrări în desfășurare pe centura Capitalei și sectoare care nu sunt finalizate. Unele proiecte au avansat spectaculos, altele au continuat să aibă întârzieri, iar vechea centură este încă departe de imaginea unei șosele care să-i facă pe bucureșteni să uite de vechile ambuteiaje. Cu alte cuvinte, Văncică a făcut gluma în 2015. România încă lucrează la poantă în 2026.
În același interviu, Văncică era întrebat cum arată România pe care o „face”. Răspunsul este, probabil, una dintre cele mai bune explicații pentru succesul lui Celentano: „România pe care o fac eu e o Românie veselă”. Actorul spunea că, din cele 360 de grade ale României, acoperă și el „un grad sau măcar jumătate de grad”.
„Iar dacă lumea mă percepe ca pe un actor de comedie, cred că eu asta fac: o Românie un pic veselă.”
Și poate că exact asta face „Las Fierbinți” de 14 ani: ia lucrurile care ne enervează, ne fac să ne rușinăm sau ne lasă cu senzația că nu se mai termină niciodată și le transformă în glume. Numai că, după 11 ani, unele dintre glume încep să pară ceva mai puțin amuzante.
În 2015, România avea deja o problemă serioasă la capitolul competențe de bază. La testarea PISA din acel an, aproximativ 39% dintre elevii români de 15 ani se aflau sub nivelul 2 la citire, nivel considerat de OECD reperul minim de competență.
Cele mai recente rezultate PISA disponibile, cele din 2022, arată 42%. Cu alte cuvinte, aproximativ patru din zece elevi români de 15 ani testați nu ating nivelul 2 la citire.
Asta este cifra pe care o putem folosi atunci când vorbim despre analfabetismul funcțional, fără să cădem în capcana formulării „42% dintre români sunt analfabeți funcțional”. PISA nu testează întreaga populație, ci elevi de aproximativ 15 ani. Pentru adulți, nu avem un indicator oficial comparabil care să ne permită să spunem că exact 42% sunt în această situație. Avem totuși un reper important: copiii devin rapid adulți.
Iar la celelalte probe lucrurile stau și mai rău. În PISA 2022, aproximativ 49% dintre elevii români erau sub nivelul 2 la matematică, iar la științe procentul era de aproximativ 44%.
Așadar, dacă în 2015 Văncică spunea că face o Românie veselă, în 2026 avem o întrebare ceva mai puțin veselă: ce fel de Românie am construit între timp?
O Românie mai tristă. Și, dacă ne uităm la rezultate, mai proastă. În 2015 aveam deja problema competențelor de bază. În cele mai recente rezultate PISA, proporția elevilor aflați sub nivelul minim la citire este tot de aproximativ 42%.
În 2015 visam la centura Bucureștiului. În 2026 încă avem proiecte de centură în lucru. În 2015 visul românesc era să ajungem în șase ore de la București la Arad. În 2026 putem ajunge mai repede, dar încă vorbim despre autostrăzi în construcție, loturi care se inaugurează pe bucăți și lucrări care se prelungesc.
Și poate tocmai aici este meritul lui Celentano: el nu trebuie să inventeze România absurdă. România îi oferă suficient material.
În 2015, Văncică spunea că la 18 ani nu îl interesa România: „La 18 ani mă interesa să intru la facultate și să fiu un actor bun. Nu aveam niciun vis, nicio proiecție în viitor a unor lucruri pe care eu să le schimb. Doream să învăț să spun o poezie bine și să mă creadă lumea. Atât”.
Au trecut niște ani de atunci. Văncică a devenit unul dintre cei mai cunoscuți actori de comedie din România, iar Celentano a devenit unul dintre personajele prin care România se recunoaște pe ea însăși.
Acum, când „Las Fierbinți” se întoarce, putem să privim serialul ca pe o simplă comedie, sau putem să facem un mic exercițiu de memorie: în 2015, Văncică ne vorbea despre „o Românie veselă” și visa la centura Bucureștiului.
În 2026, Celentano se întoarce. Centura încă se construiește, iar aproape jumătate dintre adolescenții testați nu ating nivelul minim PISA la citire sau matematică.
Poate că România este în continuare veselă, doar că, după 11 ani, începe să semene și cu o Românie mai tristă. Și, dacă ne uităm la rezultate, mai proastă. Măcar pentru gluma asta, sperăm că Celentano mai are câteva replici bune.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
