Simona Ionescu / Redactor Șef
Giulgiul din Torino, o nouă descoperire care schimbă totul. Imaginea lui Iisus, influențată de radiații. Misterul celebrei pânze care poartă imaginea unui bărbat răstignit revine în atenția cercetătorilor. O nouă ipoteză susține că imaginea nu ar fi apărut imediat, ci ar fi devenit vizibilă abia ulterior, pe măsură ce materialul a îmbătrânit sau a fost expus la căldură.
Giulgiul din Torino continuă să fie unul dintre cele mai controversate obiecte din istorie. Pentru unii credincioși, pânza este chiar giulgiul în care a fost înfășurat trupul lui Iisus după răstignire. Pentru sceptici, este un artefact medieval. Iar acum, o nouă lucrare readuce în discuție una dintre cele mai mari enigme ale sale: cum a apărut imaginea de pe pânză?
Un articol publicat recent de imunologul Kelly Kearse propune un scenariu spectaculos: imaginea ar fi putut fi, inițial, invizibilă. Ea ar fi devenit vizibilă abia ulterior, prin îmbătrânirea naturală a fibrelor sau după expunerea la căldură. Ipoteza ar putea explica inclusiv un detaliu care i-a nedumerit pe cercetători de-a lungul timpului.
Biblia vorbește despre pânzele găsite în mormântul gol, dar nu menționează existența unei imagini vizibile a trupului lui Iisus. Dacă imaginea ar fi fost prezentă din primul moment, susținătorii noii teorii se întreabă de ce nu apare nicio referire la ea în relatările biblice.
Aici intervine teoria lui Kearse. Cercetătorul a analizat rezultatele unor experimente în care pânza de in a fost expusă la impulsuri laser de diferite intensități. Experimentele nu au fost făcute pe Giulgiul din Torino, ci pe mostre moderne de in, iar rezultatele nu demonstrează că aceeași reacție a produs imaginea misterioasei relicve.
Totuși, rezultatele sunt interesante. Atunci când au fost folosite impulsuri puternice, pânza s-a colorat imediat. Problema? Energia a deteriorat sau chiar a vaporizat petele de sânge aflate pe material.
Pe Giulgiul din Torino, însă, petele de sânge par să fi rămas în mare parte intacte. Cercetătorii au redus apoi intensitatea impulsurilor. La niveluri mai scăzute, sângele a fost mult mai puțin afectat, însă imaginea nu a apărut imediat. În schimb, modificările din fibre au devenit vizibile ulterior, după încălzirea materialului sau după o perioadă de îmbătrânire naturală.
Exact acest detaliu stă la baza noii ipoteze. Potrivit scenariului propus, sângele ar fi ajuns mai întâi pe pânză. Apoi, un fenomen energetic slab ar fi modificat fibrele expuse. Imaginea propriu-zisă nu ar fi fost vizibilă imediat, ci s-ar fi „dezvăluit” ulterior.
Acest mecanism ar putea explica, cel puțin teoretic, de ce imaginea și petele de sânge par să coexiste fără ca acestea din urmă să fi fost distruse de procesul care a modificat fibrele.
Un alt aspect extrem de neobișnuit al Giulgiului este superficialitatea imaginii. Aceasta afectează doar primele două-trei fibre de la suprafața firelor de in, fiecare fibră fiind de aproximativ zece ori mai subțire decât un fir de păr uman. De-a lungul timpului, oamenii de știință au venit cu numeroase explicații pentru această imagine: de la reacții chimice naturale până la intervenția unui artist sau diferite forme de energie.
În 1988, însă, trei laboratoare au datat mostre din Giulgiu în perioada 1260-1390, ceea ce a susținut teoria că pânza ar fi de origine medievală. Rezultatul continuă să fie contestat de unii cercetători, care susțin că mostrele analizate proveneau dintr-o zonă prea restrânsă pentru a reprezenta întregul material.
Nici noua teorie nu rezolvă însă misterul. Kearse subliniază că rezultatele sunt indirecte și că experimentele nu demonstrează că radiațiile au creat imaginea de pe Giulgiu. Nu există, de asemenea, o dovadă că pânza a învelit trupul lui Iisus sau că imaginea s-a format în momentul învierii.
Cu toate acestea, ipoteza redeschide o întrebare fascinantă: dacă imaginea nu era vizibilă în momentul în care pânza se afla în mormânt, ar putea explica acest lucru de ce relatările despre mormântul gol nu vorbesc despre chipul sau trupul imprimat pe material?
Deocamdată, răspunsul rămâne un mister, dar Giulgiul din Torino continuă să provoace cercetătorii, iar noua ipoteză adaugă încă un capitol spectaculos uneia dintre cele mai controversate povești din istorie.
Citește și: Polenul de pe Giulgiul din Torino ascunde adevărul despre răstignire
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
