Procesul în care Alfred Bulai este judecat pentru agresiune și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual vine cu o nouă răsturnare de situație. SNSPA, universitatea care l-a concediat după scandalul din 2024, îi cere acum fostului profesor daune morale, susținând că imaginea instituției a fost grav afectată.
Procesul în care fostul profesor SNSPA Alfred Bulai este judecat pentru agresiune sexuală și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual intră într-o nouă etapă, însă surpriza vine chiar din partea fostului său angajator. Universitatea care l-a concediat în urma scandalului izbucnit în 2024 îi solicită acum, în instanță, daune morale în valoare de 80.000 de euro, susținând că imaginea instituției a fost grav afectată de comportamentul acestuia.
Dosarul se află în prezent în faza camerei preliminare, iar documentele consultate de publicația Snoop arată că SNSPA a formulat pretenții civile împotriva lui Alfred Bulai. Mai exact, universitatea susține că fostul profesor și-ar fi încălcat obligațiile de loialitate față de instituție și că acțiunile sale au produs prejudicii serioase de imagine.
Profesorul Alfred Bulai, atacat din toate părțile. După acuzațiile de agresiune, SNSPA îi cere bani grei
Situația este cu atât mai interesantă cu cât procurorii au introdus chiar SNSPA în proces ca parte responsabilă civilmente. Asta înseamnă că, dacă instanța va decide acordarea unor despăgubiri către persoanele care s-au constituit părți civile, universitatea ar putea fi obligată să răspundă alături de fostul profesor.
Cu toate acestea, conducerea SNSPA respinge ideea că instituția ar avea vreo responsabilitate pentru faptele de care este acuzat Alfred Bulai și susține că întreaga răspundere îi aparține fostului cadru universitar. Tocmai din acest motiv, universitatea îi solicită acum propriile despăgubiri, în valoare de 80.000 de euro, invocând prejudiciul de imagine suferit în urma scandalului.
Suma cerută de SNSPA este identică cu cea solicitată de una dintre fostele studente, Teodora Batâr, care s-a constituit parte civilă în același dosar atât împotriva lui Alfred Bulai, cât și împotriva universității.
În rechizitoriul trimis în instanță, procurorii au o poziție diferită față de cea a universității. Aceștia susțin că tocmai faptul că presupusele fapte ar fi fost comise în exercitarea funcției de profesor și în cadrul activităților universitare justifică introducerea SNSPA în proces ca parte responsabilă civilmente.
Procurorii susțin că SNSPA știa încă din 2015 de cazul Alfred Bulai
Mai mult, procurorii afirmă că instituția ar fi avut informații despre comportamentul problematic al lui Alfred Bulai încă din anul 2015. Potrivit unor declarații din dosar, conducerea universității fusese informată despre exercițiile cu tentă sexuală pe care profesorul le-ar fi desfășurat în cadrul unor stagii de practică. Deși cursul respectiv ar fi fost eliminat ulterior din programă, profesorul nu ar fi fost sancționat disciplinar la acel moment.
Anchetatorii mai susțin că, atunci când studenții au semnalat informal presupuse acte de hărțuire, acestora li s-ar fi cerut dovezi, fără ca universitatea să verifice în mod concret modul în care se desfășurau stagiile de practică.
SNSPA cere daune în valoare de 80.000 de Euro de la Alfred Bulai Foto: Facebook
De altfel, investigația publicată de Snoop în vara anului 2024 a scos la iveală mărturiile mai multor foste studente care au susținut că Alfred Bulai le chema în camera în care era cazat în timpul practicii și le cerea să se dezbrace sub pretextul unor discuții sau evaluări academice. Dezvăluirile au declanșat un scandal uriaș și au dus la deschiderea anchetei penale.
La scurt timp după apariția investigației, Alfred Bulai a fost suspendat, iar ulterior SNSPA i-a desfăcut contractul individual de muncă, înainte ca acesta să iasă la pensie, așa cum intenționase inițial.
Rectorul SNSPA spune că imaginea universității a fost afectată de Alfred Bulai
În documentele depuse la dosar, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, susține că imaginea, prestigiul și credibilitatea universității au fost grav afectate nu doar de comportamentul fostului profesor, ci și de amploarea pe care cazul a căpătat în spațiul public. Rectorul afirmă că presa a preluat pe scară largă informațiile despre caz și că numele universității a fost asociat în mod repetat cu scandalul.
Pe de altă parte, procurorii apreciază că instituția nu poate fi complet exonerată de răspundere, invocând lipsa unor reacții ferme în anii anteriori și faptul că anumite mecanisme interne privind sesizarea și investigarea faptelor de hărțuire au fost modificate abia după izbucnirea scandalului.
Procesul lui Alfred Bulai este abia la început, iar instanța urmează să stabilească dacă rechizitoriul îndeplinește toate condițiile pentru începerea judecății pe fond.
Între timp însă, dosarul capătă o nouă dimensiune. Pe lângă acuzațiile formulate de procurori și pretențiile civile ale fostelor studente, Alfred Bulai se confruntă acum și cu cererea fostului angajator, care îi solicită 80.000 de euro daune morale și susține că scandalul a afectat grav imaginea uneia dintre cele mai cunoscute universități din România.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
