Acum doi ani, specialistul Virgil Păunescu a propus un spray nazal care să pună stavilă coronavirusului. Ideea a fost preluată de alții.
Am mai ratat o invenție. Va fi produsă de indieni. Care a fost motivul
Specialiștii români au fost totdeauna la înălțime, însă s-au lovit mereu de problemele financiare. Cu doi ani în urmă, cercetătorul Virgil Păunescu de la Timișoara, fostul consilier al președintelui Traian Băsescu în cel de-al doilea mandat al său, a adus în discuție fabricarea unui spray, care să țină coronavirusul la distanță chiar înainte să pătrundă în organism.
Statul român a alocat doar 250.000 de euro pentru a se ajunge în stadiul trei. Mult prea puțin. Indienii nu au stat pe gânduri și se vor apuca de lucru. Potrivit informațiilor oferite de The New York Times, acesta va fi finalizat de compania americană Bhrat Biotech și va fi fabricat în India. De asemenea, publicația susține că sunt în curs de dezvoltare asemenea vaccinuri în toată lumea.
Vaccinul poate fi introdus cu succes în campaniile de imunizare
Potrivit specialiștilor, vaccinurile nazale sunt cea mai bună soluție să țină în frâu infecția cu coronavirus pe timp lung, întrucât oferă protecție mucoasei respiratorii, adică exact locul unde apare prima dată coronavirusul. Odată ce virusul este oprit, el nu mai poate să ajungă în căile respiratorii.
După multe discuții, s-a ajuns la concluzia că vaccinurile dau populației o imunitate puternică, dar aceasta scade pe măsură ce apar noi variante. Și singura soluție ar fi mai multe rapeluri. Așa că acest spray nazal ar fi o variantă foarte bună.
În plus, acesta ar fi mult mai bine tolerat și de copii, cărora le este frică de injecții „Vaccinurile intranazale pot fi administrate cu ușurință în campaniile de imunizare în masă și pot reduce transmiterea,” le-a spus jurnaliștilor americani Krishna Ella, președinte și director general al Bharat Biotech.
Sursă foto: protv
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook