Dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România revine în prim-plan, după o serie de declarații care au stârnit reacții puternice în spațiul public. În timp ce specialiști din domeniul militar avertizează asupra problemelor generate de îmbătrânirea rezervei armatei, europarlamentarul Gheorghe Piperea critică dur scenariul în care tinerii ar putea fi obligați să facă armata.
Armata ar putea redeveni obligatorie în România, după ultimele idei expuse public. Totul depinde de ce se întâmplă anul acesta în continuare. europarlamentarul Gheorghe Piperea critică scenariul avansat.
Mesajul său, formulat într-un ton ironic, a reaprins discuțiile despre ce s-ar întâmpla dacă România ar reveni la modelul serviciului militar obligatoriu, abandonat în urmă cu aproape două decenii.
Avertismentul care a declanșat controversa
Discuțiile au pornit de la declarațiile generalului în rezervă Virgil Bălăceanu, care a explicat că succesul noului program de recrutare voluntară pentru aproximativ 3.500 de soldați va avea un rol esențial în deciziile viitoare ale statului. Potrivit acestuia, dacă interesul tinerilor pentru armata voluntară va fi redus, autoritățile ar putea fi nevoite să analizeze inclusiv varianta reintroducerii stagiului militar obligatoriu.
Motivul principal îl reprezintă situația rezerviștilor. O mare parte dintre cei care au efectuat serviciul militar în trecut înaintează în vârstă, iar numărul persoanelor care pot fi mobilizate în cazul unei situații excepționale scade constant. În acest context, autoritățile caută soluții pentru consolidarea capacității de apărare a țării pe termen lung.
Gheorghe Piperea: „Nu veniți de bunăvoie, vă luăm cu forța”
Printre cei care au reacționat imediat s-a numărat europarlamentarul Gheorghe Piperea. Acesta a criticat perspectiva revenirii la armata obligatorie și a sintetizat într-un mesaj dur ceea ce consideră a fi consecința unui eventual eșec al recrutării voluntare.
Avocatul Gheorghe Piperea a reacționat la ideea reintroducerii stagiului militar obligatoriu în România Foto: Facebook Gheorghe Piperea
„Nu vreți, câțiva dintre voi, să veniți la armată de bună voie? Vă luăm pe toți forțat. Refuzați? Pușcărie”, a transmis acesta, citat de Știri pe surse.
Piperea a mers și mai departe, susținând că în spațiul public există un discurs tot mai alarmist legat de securitate și de posibilitatea unor conflicte regionale.
Cum ar arăta România dacă armata ar deveni din nou obligatorie
Dacă serviciul militar obligatoriu ar fi reintrodus prin lege, efectele s-ar resimți în mai multe domenii. În primul rând, tinerii care ating vârsta stabilită prin legislație ar putea fi chemați să efectueze o perioadă de instruire militară. Durata acesteia ar urma să fie decisă de autorități și de Parlament, în funcție de modelul ales.
În al doilea rând, sistemul educațional și piața muncii ar putea fi influențate. Mulți tineri și-ar amâna intrarea pe piața muncii sau continuarea studiilor pentru a efectua stagiul militar.
De asemenea, statul ar trebui să investească sume importante în infrastructură militară, cazărmi, echipamente, instructori și logistică pentru pregătirea noilor recruți. O astfel de schimbare ar presupune și modificări legislative complexe, deoarece actualul sistem este construit în jurul armatei profesioniste și al rezerviștilor voluntari.
Ce se va întâmpla dacă cineva refuză serviciul militar
Una dintre cele mai discutate întrebări este legată de consecințele refuzului. În prezent, serviciul militar obligatoriu nu există în România, iar cetățenii nu pot fi obligați să efectueze stagii militare în timp de pace.
Însă, dacă legislația s-ar modifica și armata obligatorie ar fi reintrodusă, nerespectarea obligațiilor militare ar putea atrage sancțiuni prevăzute de lege. Tocmai această perspectivă a fost ironizată de Gheorghe Piperea: „Refuzați? Pușcărie”.
Deocamdată însă, nu există un proiect legislativ adoptat care să prevadă revenirea la serviciul militar obligatoriu, așa cum era înainte de Revoluția din decembrie 1989.
De ce insistă Armata Română pe recrutarea voluntară
În ultimii ani, autoritățile au încercat să atragă tineri către cariera militară prin programe de voluntariat și prin modernizarea condițiilor oferite. Modelul armatei profesioniste este considerat de mulți specialiști în domeniu mai eficient decât cel bazat exclusiv pe recrutarea obligatorie.
Totuși, contextul internațional, războiul din apropierea granițelor României și preocupările privind securitatea europeană au readus în discuție nevoia unor rezerve militare mai numeroase și mai bine pregătite. Din acest motiv, rezultatele programului destinat celor 3.500 de soldați voluntari sunt urmărite cu mare atenție.
„Între timp, useriștii și războinicii de tastatură bagă bățul prin gard pentru război. La război vor merge primii soldații aflați acum în soldă. În valurile doi și trei : noii recruți, care nu vor mai putea evita armata. Iar în război, comandant suprem al armatei va fi…”, a mai punctat Piperea.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
