Bazându-se pe experiența sa profesională, precum și interacțiunile avute cu astronauți americani care au pășit pe Lună, Dumitru Prunariu, singurul cosmonaut român care a zburat în spațiu, a explicat de ce aceste teorii sunt nefondate.

A fost fabricată aselenizarea pentru a justifica chetuielile uriașe ale programului Apollo?

Teoriile conspirației care susțin că misiunea Apollo 11 din 1969, în care Neil Armstrong și Buzz Aldrin au devenit primii oameni care au pășit pe Lună, ar fi fost o înscenare, au apărut în anii 1970 și continuă să fie promovate de anumite grupuri.

Acestea sugerează că NASA, împreună cu guvernul american, serviciile secrete și industria cinematografică de la Hollywood, ar fi fabricat aselenizarea pentru a justifica cheltuielile uriașe ale programului Apollo și pentru a compensa dezavantajul SUA în cursa spațială față de Uniunea Sovietică.

Printre argumentele conspiraționiștilor se numără presupusul „fluturat” al steagului american pe Lună, umbrele neparalele din fotografii și absența stelelor în imaginile de pe suprafața lunară.

Adevărul despre steagul „fluturând”

Unul dintre cele mai des invocate argumente ale conspiraționiștilor este că steagul american plantat pe Lună în timpul misiunii Apollo 11 părea să „fluture”, deși Luna nu are atmosferă, deci nu există vânt. Dumitru Prunariu a demontat această afirmație, bazându-se pe discuțiile sale personale cu Buzz Aldrin, al doilea om care a pășit pe Lună, și cu alți astronauți implicați în programul Apollo.

Dumitru Prunariu spune că steagul a fost transportat pe lună făcut sul, într-un tub

„Am discutat personal cu Buzz Aldrin, ne cunoaștem, ne întâlnim la multe manifestări internaționale. De fapt, am avut ocazia să cunosc cam jumătate din oamenii care au pus piciorul pe Lună. Mi-au explicat de ce părea acel steag ca fluturând. Pur și simplu, steagul a fost transportat pe Lună făcut sul, într-un tub, pentru a ocupa cât mai puțin spațiu.

A fost așezată tija steagului, o bară laterală pe care steagul a fost prins. S-au văzut faldurile, dar acestea nu erau din cauza vântului, ci din cauza modului în care a fost transportat și întins”, a explicat Prunariu. În plus, steagul a fost realizat din nailon și montat pe o ramă metalică ca să pară întins. Însă cutele au rămas din cauza lipsei gravitației și a modului în care a fost desfăcut.

Dacă NASA ar fi „regizat” aselenizarea, Moscova ar fi fost prima care ar fi știut 

Mai mult, cosmonautul Dumitru Prunariu e de părere că, dacă NASA ar fi regizat aselenizarea, imediat Moscova ar fi aflat și atunci ar fi luat atitudine. „Rușii ar fi țipat primii atunci și i-ar fi făcut de râs pe americani, dacă aceștia nu aselenizau.

Deci, informațiile au fost foarte clare, le-au avut și unii, și alții, cum că omul într-adevăr a pus piciorul pe Lună. S-a recunoscut acest lucru de către toate națiunile”, mai spune Dumitru Prunariu.

De ce au proliferat teoriile conspirației?

Dumitru Prunariu oferă și o ipoteză privind originea acestor teorii. El sugerează că fotografiile realizate în timpul antrenamentelor astronauților americani pe Pământ, în deșerturi care simulau suprafața lunară, ar fi putut ajunge în spațiul public și să fie confundate cu imaginile reale de pe Lună.

„Eu cred, deși n-am o informație clară, că în timpul multelor antrenamente în deșert s-au făcut tot felul de fotografii care au fost ținute confidențial după ce s-au efectuat zborurile cosmice.

Au fost date publicității fotografiile de pe Lună. Dar probabil că, după mulți ani, cineva a scos din arhive și niște fotografii din acestea, unde umbra nu cădea chiar cum trebuie, unde anumite aspecte erau ca pe Pământ. Acestea au alimentat teoria conspirației”, a explicat Prunariu.

Când va ajunge omul din nou pe Lună

Nu în ultimul rând, Dumitru Prunariu Prunariu a discutat și despre perspectivele viitoare ale explorării Lunii. El a menționat programul Artemis al NASA, care își propune să construiască o bază permanentă la Polul Sud al Lunii și să utilizeze o stație orbitală circumlunară, numită Gateway, pentru misiuni regulate.

De asemenea, a subliniat progresul Chinei, care a realizat misiuni automate de succes și ar putea trimite un astronaut pe Lună până în 2030. India și Japonia investesc, de asemenea, în programe lunare, ceea ce indică o nouă eră a competiției spațiale.

Citiți și:

Dumitru Prunariu, amintiri din Cosmos. A fost primul și singurul român care a zburat în spațiu