Simona Ionescu / Redactor Șef
Pe 12 aprilie 1961, Iuri Alexeevici Gagarin a devenit primul om care a ajuns în spaţiu şi primul pe orbita Pământului. La douăzeci de ani distanţă, adică pe 14 mai 1981, un român a admirat stelele de dincolo de nori, după o pregătire de trei ani de zile, cot la cot cu mr. ing. Dumitru (Mitică) Dediu. Dumitru Prunariu este singurul român ajuns în Cosmos, iar celălalt Mitică a rămas la sol. A fost foarte dezamăgit.
Dumitru Prunariu a zburat în spațiul cosmic, pe 14 mai 1981. A stat printre stele 7 zile, 20 de ore și 42 de minute. Ne mândrim cu el și că a avut acestă performanță mult înaintea altor cosmonauți. Însă, el s-a pregătit cot la cot cu un alt inginer de aviație, Mitică Dediu, necunoscut marelui public.
Cei doi au fost aleşi după selecţii riguroase, făcute de echipe de specialişti atât din România, cât şi din URSS. Românii au trecut de probe fizice şi medicale dure, uneori febra musculară şi durerile ligamentare fiind insuportabile. Cei doi candidaţi la zborul în spaţiu erau obligaţi să cunoască, în detaliu, până şi cel mai mic şurub al navei cosmic.
După trei ani de chinuri, o comisie guvernamentală română, pe baza rezultatelor în pregătire furnizate de ruşi, a decis. Dumitru Prunariu va zbura în Cosmos! Vestea nu i-a căzut bine deloc maiorului Dediu.
Din cauza frustrărilor adunate, a oboselii şi a supărării, în momentul în care Soiuz 40 se lupta cu gravitaţia, Mitică Dediu a încercat să-şi pună capăt zilelor. Întâmplarea a fost povestită lui Dumitru Prunariu de echipa de specialişti ruşi de la Baikonur şi infirmat de Veronica Dediu, soţia lui Mitică Dediu.
La examenele finale, Dumitru Prunariu a reuşit să obţină note maxime. Mitică Dediu urma să fie reexaminat de două comisii pentru a-l promova, a precizat Prunariu.
Pe 14 mai 1981 era lansată, de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, racheta purtătoare cu nava cosmică Soiuz 40. Vehiculul îi avea la bord pe locotenentul-major, ing. Dumitru Prunariu, 29 de ani, şi pe colonelul cosmonaut Leonid Ivanovici Popov, în vârstă de 36 de ani. După înscrierea pe orbită, efectuarea verificărilor de rigoare şi după un somn odihnitor, la 15 mai, nava cosmică Soiuz 40 se cuplează la complexul orbital Saliut 6 – Soiuz T-4.
După şapte zile de cercetări ştiinţifice ruso-române, efectuate pe staţia orbitală, are loc revenirea din spaţiul cosmic în data de vineri, 22 mai 1981. Capsula de coborâre a navei spaţiale Soiuz 40 a aterizat conform programului, în zona stabilită.
Documentele arhivei diplomatice a MAE arată că sovieticii au sugerat părții române, în decembrie 1980, ca opțiunea „numărul unu” pentru zborul spațial să fie Dumitru Prunariu. Acesta ar fi manifestat, printre altele, „de la început mai multă insistență” și „a învățat mai repede limba rusă”. După încheierea misiunii, Dumitru Prunariu a devenit un star, iar Dediu a fost uitat „pe nedrept”, conform membrilor familiei sale.
Misiunea româno-sovietică Soiuz a făcut parte din programul „Intercosmos”, inițiat de URSS și care presupunea zboruri comune cu „cosmonauți-cercetători” din țările fostului Pact de la Varșovia. Selecţia candidaţilor români a început în aprilie 1977. Iniţial, au fost convocaţi aproximativ 150 de piloţi de avioane supersonice şi de ingineri specializaţi în aviatică.
Conform unei note cu date biografice din dosarul MAE, Mitică Dediu urmase între 1966-1970 cursurile Academiei Militare, Facultatea de tehnică de radioelectronică. A obţinut diploma de inginer militar, specializarea radioelectronică. Până în august 1977, când a fost admis în grupul de candidaţi cosmonauţi ai României, a lucrat ca inginer radio şi radiolocaţie bord la Centrul de instrucţie al aviaţiei.
După sugestiile făcute de partea rusă, autorităţile române au luat decizia finală: Dumitru Prunariu avea să fie opțiunea numărul 1, iar Mitică Dediu, rezervă. „Bănuiesc că verdictul final s-a dat la cel mai înalt nivel”, a spus Dumitru Prunariu.
Dumitru Dediu a murit în 2013, la 71 de ani, cu gradul de colonel-inginer. România îl consideră „cosmonaut calificat” doar pe Dumitru Prunariu, chiar dacă și Mitică Dediu a beneficiat, practic, de aceeași pregătire. Sursa: evz.ro
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
