Calculele au fost făcute. Iată când pică Paștele

Doar arareori, Paștele ortodox și catolic se celebrează în aceeași zi. De obicei, aceste sărbători au o săptămână distanță între ele. În 2023, Paștele catolic va fi sărbătorit pe 9 aprilie, iar cel ortodox va fi celebrat la o săptămână distanță, pe 16 aprilie.

Cu ocazia sărbătorilor pascale, românii vor avea două zile libere de la stat. Este vorba de Vinerea Mare, vinerea dinainte de Paște, care anul acesta pică pe 14 aprilie, în cazul Paștelui ortodox, dar și ziua de luni, a doua zi după Paște, 17 aprilie. După același algoritm, vor fi acordate zile libere catolicilor, în 7, respectiv 10 aprilie.

Cele mai șocante dezvăluiri despre soția lui Petre Roman. Silvia Chifiriuc are un trecut amoros remarcabil
Fiul Dianei Șoșoacă uimește cu mesajul pe care i l-a adresat mamei: „La cât ești de bombă…”

Zilele cu dezlegare la pește în 2023. În Postul Paștelui sau Postul Mare, creștinii ortodocși vor avea dezlegare la pește doar de două ori. De Buna Vestire, adică pe 25 martie, care este sărbătoare cu zi fixă, și de Florii sau Intrarea Domnului în Ierusalim, sărbătoare prăznuită în duminica de dinaintea Paștelui.

Care sunt excepțiile în care nu se celebrează praznicul Învierii

Învierea este prăznuită în fiecare duminică, cu câteva excepții, în duminica Rusaliilor, pentru că atunci se sărbătorește pogorarea Duhului Sfânt, în Duminica Floriilor, pentru că atunci se sărbătorește intrarea în Ierusalim, iar apoi dacă într-una dintre duminici cade sărbătoare împărătească, precum Schimbarea la față, Ziua Crucii, Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Botezul Domnului Hristos, atunci se anuleaza însemnătatea de praznic al Învierii pe care o are duminica și se prăznuiește doar sărbătoarea care coincide într-o zi de duminică, potrivit crestinortodox.ro .

Cum spunem corect: paște sau Paști?

Anual, sărbătoarea Învierii Domnului aduce în prim plan și o dilemă mai veche de exprimare, referitoare la forma corectă a termenului: Paște sau Paști? Din punct de vedere etimologic, termenul Paști provine din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântului de origine ebraică Pasah, care înseamnă „a trecut”.

Evreii numesc Pesah sărbătoarea libertății sau a azimilor, în amintirea trecerii prin Marea Roşie, când s-au eliberat din rohia egipteană (leşire 12, 27). Acest eveniment se prăznuiește în fiecare an în data de 14 Nisan (prima lună plină de după echinocțiul de primăvară). Pătimirile și Hristos, moartea și Învierea Domnului din anul 33 au coincis cu Paștele evreilor, iar de aici a fost preluat termenul.

Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane (editia a II-a, revizuită și adăugită) ne spune că ambele forme – Paşte/ Paşti – sunt acceptate ca fiind corecte.