Simona Ionescu / Redactor Șef

Elsa a existat și a fost împărăteasă în Rusia. Era de o cruzime inimaginabilă

Elsa a existat și a fost împărăteasă în Rusia. Era de o cruzime inimaginabilă
Primul palat de gheață cunoscut în lume se pare că a apărut în Sankt Petersburg, Rusia. S-a ridicat la ordinele unei împărătese de o cruzime greu de imaginat, din blocuri uriașe de gheață de 16 metri lungime și 5 metri lățime, unite cu apă înghețată.

Împărăteasa Anna Ivanovna, care a ordonat să fie ridicat palatul de gheață a avut și un motiv anume. Ea a condus Rusia timp de zece ani, în perioada 1730-1740 și a rămas în istorie pentru gusturile sale excentrice și pentru unele acte de cruzime și chiar de nebunie. Rușii o consideră și acum pe Anna Ivanovna drept „cel mai rău conducător din istoria țării” lor.

Palatul avea o înălțimme de 20 metri și o lățime de 50 de metri

În iarna friguroasă din 1739-1740, Anna Ivanovna a dat ordin să se construiască un palat din gheață la Sankt Petersburg. Palatul și festivitățile din jur făceau parte din celebrarea victoriei Rusiei asupra Imperiului Otoman. Ea i-a ordonat arhitectului Piotr Ieropkin să proiecteze clădirea, care a fost construită sub supravegherea lui Georg Krafft, specialist ce a lăsat o descriere detaliată a palatului.

Copaci de gheață, păsări de gheață, dar și un elefant de gheață

Împărăteasa cea crudă a Rusiei, Anna

Palatul avea o înălțime de 20 de metri și o lățime de 50 de metri, iar blocuri uriașe de gheață au fost „lipite” de apa înghețată. Grădina era plină de copaci de gheață cu păsări de gheață și o statuie de gheață a unui elefant. Zidurile exterioare erau căptușite cu sculpturi de gheață. Iar înaintea palatului se aflau piese de artilerie realizate tot din gheață. Palatul era, de asemenea, mobilat cu mobilier făcut din gheață, inclusiv un pat de gheață cu saltea și perne de gheață. Întreaga structură era înconjurată de un gard înalt de lemn.

L-a transformat în bufon

Festivitățile care au implicat Palatul de Gheață au inclus o nuntă simulată a doi bufoni. Prințul Mihail Alekseevici Golitsyn s-a căsătorit cu o italiancă. Împărăteasa Anna a văzut acest lucru ca pe un afront, deoarece ea era catolică, nu ortodoxă de est. Soția a murit la scurt timp după aceea, dar Anna nu l-a iertat pe Galițîn și a decis să-l pedepsească într-un mod neobișnuit. Ea i-a ordonat mai întâi să devină bufon.

Împărăteasa Anna Ivanovna

Mireasa i-a dat unui gardian un colier de perle pentru o piele de oaie

Împărăteasa i-a ales prințului Galitzine o nouă soție, o servitoare urâtă, Avdotya Ivanovna Buzheninova. Ea l-a forțat pe prinț să se căsătorească cu ea și i-a pus pe tinerii căsătoriți să apară într-o procesiune în care au călărit un elefant, îmbrăcați în clovni, urmați de o serie de ciudați de circ și animale de fermă. Apoi au fost duși în palatul de gheață, într-o cameră nupțială înghețată, sub pază puternică. Cuplul a supraviețuit nopții deoarece mireasa a schimbat un colier de perle cu unul dintre gardieni pentru o haină din piele de oaie.

Împărăteasa Anna a murit în anul următor, iar castelul s-a topit în acea vară. S-a aflat despre palatul Anei în 1835, când Ivan Lazhechnikov (1792-1869) a descris escapada acesteia în „Casa de gheață”, unul dintre primele romane istorice în limba rusă. Romanul a fost transformat într-un film încă din 1927. Lumea oglinzilor (2012), un roman al autorului romanului Madonele din Leningrad, descrie, de asemenea, acest episod din istorie.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre