Solicitarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) privind îndepărtarea statuii lui Adrian Păunescu din Parcul Icoanei din București a provocat una dintre cele mai aprinse dezbateri publice din ultimele zile.
Jurnalista Camelia Moise și actrița Lia Bugnar au avut unele dintre cele mai pertinente reacții în scandalul statuii lui Adrian Păunescu. Subiectul, prezentat pe larg de Rețete și Vedete, a depășit rapid zona administrativă și a devenit o discuție despre memorie, cultură, istorie și felul în care societatea românească privește astăzi personalitățile controversate ale perioadei comuniste.
În timp ce IICCMER susține că poetul a fost unul dintre principalii promotori culturali ai regimului Ceaușescu, numeroase personalități publice consideră că reducerea lui Adrian Păunescu exclusiv la dimensiunea propagandistică înseamnă ignorarea unui fenomen cultural care a marcat milioane de români.
Demersul IICCMER a reaprins disputa despre moștenirea lui Adrian Păunescu
Cererea de înlăturare a monumentului din Grădina Icoanei vine în contextul unei reevaluări a simbolurilor asociate regimului comunist. Însă reacțiile au fost imediate, iar mulți dintre cei care au trăit fenomenul Cenaclului Flacăra susțin că acesta nu poate fi analizat exclusiv prin filtrul propagandei politice.
Jurnalista Camelia Moise le reamintește autorităților cât de important a fost Adrian Păunescu pentru generația ei Foto: Facebook
Două dintre cele mai puternice intervenții publice aparțin jurnalistei TVR 2 Camelia Moise și actriței și scenaristei Lia Bugnar, ale căror mesaje au devenit virale în mediul online.
Camelia Moise: „Solicitarea de a da jos bustul lui Adrian Păunescu este o dovadă de miopie culturală”
Într-o intervenție amplă, jurnalista senior TVR 2 Camelia Moise spune că încearcă să înțeleagă cum poate fi reinterpretată experiența unei întregi generații printr-o decizie administrativă.
„Nu știu de ce dar trăiesc, de ceva vreme, cu profunda impresie că cineva vrea să-mi modifice trecutul ca și cum mi-ar schimba din pix numărul de la CNP, de parcă ar vrea să schilodească ceva din propria-mi existență”, arată aceasta.
Referindu-se direct la solicitarea IICCMER, aceasta afirmă că demersul în sine e unul cât se poate de grav.
„Solicitarea isterică, nu istorică, de a da jos bustul lui Adrian Păunescu, este o dovadă cruntă de miopie culturală și de analfabetism istoric funcțional”, a mai punctat jurnalista.
Camelia Moise consideră că fenomenul Cenaclului Flacăra a reprezentat pentru tinerii anilor ’80 un spațiu autentic de libertate.
Bustul lui Adrian Păunescu a fost amplasat în Parcul Grădina Icoanei în 2012, iar acum șeful IICCMER vrea să îl înlăture
„Să vrei să îl izgonești pe Adrian Păunescu din spațiul public înseamnă să vrei să amputezi memoria colectivă a milioane de români. (…) Pentru noi, cei care am crescut cu melodii fredonate de pe la Cenaclul Flacăra, acel fenomen nu a fost propagandă. Chestia asta era, cumva, singura noastră insulă de libertate într-un ocean de cenzură”, a mai arătat.
Jurnalista merge și mai departe, susținând că eliminarea statuii nu îl va face uitat pe poet.
„Prin acest demers, nu îl «pedepsiți» pe Păunescu, doar jigniți și ștergeți tinerețea și trăirile unei întregi generații. Nu îl anulați, ci îl resuscitați”, afirmă Camelia Moise.
Mesajul ei se încheie cu o comparație care a atras numeroase reacții în mediul online.
„Ăla era beach please-ul nostru de-atunci, singura noastră evadare dintr-o mare cenușie, unde sute de mii de tineri se strângeau din proprie voință, nu aduși cu arcanul, ca la defilări, doar ca să cânte și să simtă că trăiesc”, a punctat aceasta.
Lia Bugnar despre Cenaclul Flacăra: „Aveam un miracol într-o lume gri”
La fel de tranșantă este și actrița și dramaturga Lia Bugnar, care spune că dezbaterea ignoră contextul în care a existat Cenaclul Flacăra.
„Avem atâția vii care fac rău activ în acest moment țării și pe noi ne roade să pedepsim morți”, spune ea.
Autoarea descrie România anilor ’80 ca pe o societate dominată de lipsuri și uniformitate.
„Totul gri. De la becurile chioare din tavane (…) la hainele de pe noi, la străzi, la alimentare, la cinematografe, la televizoare, la orice. Și în gri-ul ăsta exista Cenaclul Flacăra”, a menționat vedeta.
Lia Bugnar spune și ea că de la spectacolele Cenaclului Flacăra nimeni nu pleca mai îndoctrinat, din contră Foto: Instagram
Potrivit Liei Bugnar, spectacolul avea o funcție pe care generațiile de astăzi o înțeleg cu dificultate.
„Era acolo un fel de catharsis colectiv pe care eu nu-l mai trăisem și pe care nu l-am retrăit de atunci”, a punctat Lia Bugnar.
În opinia sa, acuzația că întregul fenomen ar fi fost exclusiv propagandistic simplifică excesiv realitatea acelor vremuri.
„Da, de-a lungul celor 6 – 7 ore cât dura un spectacol, poate, puse cap la cap, erau 20 – 30 de minute de propagandă. (…) Nu plecam în niciun caz mai comuniști de la spectacolele-alea, dar plecam în mod sigur un pic mai fericiți”, și-a mai amintit aceasta.
Lia Bugnar mărturisește că poezia lui Adrian Păunescu continuă să o emoționeze și astăzi și consideră imposibilă ștergerea impactului pe care Cenaclul Flacăra l-a avut asupra unei generații.
„Cenaclul Flacăra a fost la vremea aia un miracol, ceva care te făcea să te minunezi chiar în timpul întâmplării sale că se întâmplă. Și asta nu se poate lua înapoi, indiferent câte statui se vor dărâma. Încă știu cântece de la cenaclu, încă mi se par frumoase, încă le lălăi câteodată prin Grădina Icoanei când îl plimb pe cățelul Iago. Treaba lui Păunescu ce-a făcut, ce lingușeli către Ceaușești a practicat, asta nu face mai puțin extraordinar ce se întâmpla pe stadioanele-alea în noptile de cenaclu, asta nu știrbește în vreun fel trăirile irepetabile de-acolo. (…) Lăsați pietrele în pace, vedeți de ăștia-n carne și oase”, a mai transmis Lia Bugnar.
O dezbatere care depășește cazul unei statui
Disputa privind statuia lui Adrian Păunescu nu mai este de mult doar despre amplasarea unui monument din Parcul Icoanei. Pentru susținătorii demersului IICCMER, prezența unui astfel de monument într-un spațiu public reprezintă o formă de legitimare a unui personaj asociat propagandei comuniste.
De cealaltă parte, cei care contestă inițiativa susțin că opera literară și fenomenul cultural al Cenaclului Flacăra inițiat de Adrian Păunescu nu pot fi anulate prin îndepărtarea unei statui și că memoria unei generații nu poate fi rescrisă prin decizii administrative.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
