Unii îl regretă și acum, alții au răsuflat ușurați atunci când Nicolae Ceaușescu a plecat pe drumul fără întoarcere. Dar moartea lui ascunde ceva neștiut până acum, legat de construcția Casei Poporului.
„Se face acest spital pentru sáraci și de moarte năpraznică, în zi de Crăciun să moară cel care se va atinge de acest spital”
Când s-a decis să ridice o asemenea clădire, lui Nicolae Ceaușescu nu i-a stat în cale nimeni și nimic. A ras de pe fața pământului zona Uranus, una dintre cele mai frumoase din București, dar și Spitalul Brâncovenesc. Fără să țină cont de blestemul Saftei Bâncoveanu, soția marelui ban, Grigore Brâncoveanu, care a ridicat această instituție.
„Se face acest spital pentru sáraci și de moarte năpraznică, în zi de Crăciun să moară cel care se va atinge de acest spital”, scria pe unul dintre pereții spitalului. Și de Nașterea Domnului, pe 25 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu și-a găsit sfârșitul.
Spitalul Brâncovenesc a fost ridicat în anul 1838
Despre celebrul spital Brâncovenesc se știe că a fost ridicat din averea Saftei Brâncoveanu și ridicat în perioada anului 1838. Din nefericire, un grav incendiu l-a afectat grav, astfel că în perioada 1880-1890 a fost reconstruit în forma literei U.
Noul spital avea în acele vremuri în jur de 240 de paturi, unde cei mai buni medici făceau adevărate minuni cu pacienții. Dar și o biserică în interior, care s-a păstrat și în zilele noastre. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a funcționat ca spital militar, cu nu mai puțin de 500 de paturi.
Vineri s-a decis demolarea, luni a fost pusă în practică
În anul 1984, când a început nebunia pentru ridicarea Casei Poporului, într-o zi de vineri, Ceaușescu a decis ca spitalul, proaspăt renovat, să fie demolat. Și luni, decizia dictatorului a fost pusă în practică. Coincidență sau nu, cinci ani mai târziu, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost împușcați la Târgoviște. În sfânta zi a Crăciunului…
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook