Simona Ionescu / Redactor Șef
După decesul Papei Francisc, Biserica Catolică se pregătește pentru un moment crucial: alegerea celui de-al 267-lea Suveran Pontif. Pe 7 mai 2025, la ora locală 16.30 va începe conclavul, iar cei 133 de cardinali electori se vor izola în Capela Sixtină, iar lumea va aștepta semnalul fumului alb, care va anunța cine va fi următorul Papă.
Ziua de 7 mai va debuta cu slujba solemnă „Pro Eligendo Pontifice” la ora 10:00, care va fi oficiată în Bazilica Sfântul Petru. Este o liturghie specială pentru invocarea Duhului Sfânt, menită să ghideze cardinalii în alegerea noului papă.
După-amiază, la ora 16:15, cardinalii se vor reuni în Capela Paolina din Palatul Apostolic, de unde, îmbrăcați în veșminte roșii, vor porni în procesiune spre Capela Sixtină, intonând litaniile sfinților și cântând imnul „Veni Creator Spiritus”.
După ce vor ajunge în Capela Sixtină, cardinalii vor depune un jurământ de păstrare a secretului și de respectare a normelor votării.
Maestrul de ceremonii, arhiepiscopul Diego Ravelli, va pronunța celebra formulă latină „Extra omnes” („Toți afară”), marcând izolarea completă a cardinalilor electori de lumea exterioară. Din acest moment, începe oficial conclavul, un proces riguros reglementat de Constituția apostolică „Universi Dominici Gregis”, emisă de Papa Ioan Paul al II-lea și actualizată de Papa Benedict al XVI-lea.
Colegiul Cardinalilor numără în prezent 252 de membri, dintre care 135 au sub 80 de ani și drept de vot. Vor participa însă 133 de cardinali, doi sfinți părinți având probleme de sănătate. Cei 133 de cardinali provin din 71 de țări, reflectând diversitatea globală a Bisericii Catolice. Sunt 53 din Europa, 23 din Asia, 18 din Africa, 17 din America de Sud, 16 din America de Nord, 4 din America Centrală și 4 din Oceania.
Din Italia sunt 17 cardinali, din SUA 10, iar din Brazilia 7 cardinali. Aproximativ 110 dintre cardinalii electori au fost numiți de Papa Francisc, ceea ce sugerează că viziunea sa reformistă ar putea influența alegerea succesorului.
Conclavul presupune sesiuni de vot secrete, cu două tururi dimineața și două după-amiaza, până când un candidat obține o majoritate de două treimi din voturi, minimum 89 de voturi. Cardinalii completează buletine de vot pe care este scris „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca Suveran Pontif”), notând numele candidatului ales.
Buletinele sunt apoi depuse într-o urnă, numărate și citite cu voce tare de scrutatori. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea necesară, buletinele sunt arse cu o substanță chimică ce produce fum negru, care e vizibil din Piața Sfântul Petru. Când un papă este ales, se adaugă o substanță care generează fum alb, semnalând succesul alegerii.
După alegere, candidatul este întrebat dacă acceptă alegerea canonică, iar dacă răspunsull este pozitiv va alege cum ce nume să poarte. Noul papă își asumă imediat rolul de episcop al Romei și lider al celor 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume.
Ulterior, acesta se va retrage în „Camera lacrimilor” pentru a îmbrăca veșmintele papale, pregătite în trei mărimi, apoi primește omagiul cardinalilor. Cardinalul protodiacon va anunța din balconul Bazilicii Sfântul Petru: „Annuntio vobis gaudium magnum. Habemus Papam!” („Vă anunț o mare bucurie. Avem un Papă!”), urmat de prima binecuvântare „Urbi et Orbi”.
Cardinalii par optimiști cu privire la durata conclavului, estimând că va dura între două și trei zile. Cardinalul Raphael Sako, patriarh de Babilonia al Caldeenilor, a declarat: „Va fi scurt, două sau trei zile. Am idei clare. Știu pentru cine să votez.
Există un climat de fraternitate și un spirit de responsabilitate”. Și cardinalul argentinian Vicente Bokalic Iglic speră într-o alegere rapidă, iar cardinalul italian Gualtiero Bassetti, deși nu este elector, a subliniat „unitatea între cardinali” și a anticipat un conclav scurt.
Cel mai lung conclav, desfășurat între 1271 și 1272 în Viterbo, Italia, a durat 18 luni și s-a încheiat grație medierii împăratului Rudolf I de Habsburg, care a facilitat alegerea lui Tedaldo Visconti ca Papa Grigore al X-lea. La polul opus, cel mai scurt conclav, din 1503, a durat doar zece ore, ducând la alegerea lui Iulius al II-lea.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
