Simona Ionescu / Redactor Șef

Condamnată pe viață pentru că s-a apărat! Cazul care zguduie justiția britanică. E de citit!

Condamnată pe viață pentru că s-a apărat! Cazul care zguduie justiția britanică. E de citit!
Un caz care a reaprins dezbaterile despre legitimă apărare, traumă, violență sexuală și justiția penală a stârnit reacții puternice în Marea Britanie.

Martyna Ogonowska, condamnată în 2019 pentru crimă după ce a înjunghiat un bărbat care o agresa, a pierdut în mai 2025 cel mai recent apel prin care cerea reducerea pedepsei minime de 17 ani. Decizia Curții de Apel britanice a fost criticată dur de activiști și juriști, care susțin că instanțele nu au ținut cont în mod real de trauma sa și de frica legitimă pentru propria viață.

Ce s-a întâmplat?

Martyna Ogonowska, în vârstă de 18 ani la momentul faptei, a fost condamnată pentru uciderea lui Filip Jaskiewicz, în vârstă de 23 de ani, în octombrie 2018, într-o parcare din Peterborough, Regatul Unit al Marii Britanii. Ea l-a înjunghiat o singură dată în piept, folosind un cuțit pe care îl avea asupra sa.

În fața instanței, Ogonowska a declarat că a acționat din frică, în timpul unei confruntări violente, susținând că bărbatul a agresat-o sexual și a devenit violent. Ea a afirmat că purta cuțitul pentru autoapărare, având în vedere experiențele sale anterioare.

Martyna Ogonowska

Martyna suferise traume severe în adolescență, inclusiv bullying intens și probleme de sănătate mintală, după ce a fost victima unui viol la vârsta de 14 ani. Cu toate acestea, juriul a respins apărarea bazată pe legitimă apărare și a condamnat-o pentru crimă. Judecătorul a impus pedeapsa obligatorie, anume detenție pe viață, cu un termen minim de 17 ani.

Cum s-a întâmplat tragedia

Incidentul a avut loc după o noapte petrecută la clubul Solstice din Peterborough, pe 21 octombrie 2019, când Martyna Ogonowska și Filip Jaskiewicz, împreună cu doi prieteni, s-au oprit pe Oakdale Avenue, unde a izbucnit o ceartă. Ogonowska, născută în Polonia, a declarat că s-a speriat și a ieșit din mașină, dar Jaskiewicz a urmărit-o, apucând-o de gât și forțând-o să se pună în genunchi, acțiune pe care judecătorul David Farrell QC a descris-o ca fiind un „atac”.

Conform declarațiilor tinerei, cei doi s-au întors în mașină, unde bărbatul a devenit agresiv și a încercat să o atingă în zonele intime. Într-un moment de furie, Ogonowska l-a înjunghiat cu un cuțit pe care îl avea asupra sa, atingându-i inima și provocându-i moartea.

Filip Jaskiewicz

Ea a fugit apoi la fostul iubit (alături de care are și un copil), unde a spălat cuțitul și s-a schimbat, înainte de a se preda poliției. În interviul cu poliția, a afirmat că „a uitat” că deținea cuțitul și a descris crima drept un „accident”. Judecătorul a recunoscut că a existat provocare și că Jaskiewicz a fost violent și a atins-o într-un mod sexual, dar a ținut să menționeze și că nu a existat o autoapărare rezonabilă atunci când a folosit un cuțit adus de sine. Ogonowska a fost condamnată la închisoare pe viață cu un termen minim de 17 ani și la 18 luni pentru posesie de armă albă, pedeapsă ce se execută simultan.

Apelurile și raționamentul instanței

În mai 2025, Curtea de Apel a refuzat reducerea pedepsei, după ce și apelurile anterioare împotriva condamnării fuseseră respinse în 2023. Avocații ei au susținut că termenul minim ar fi trebuit să fie de 12–13 ani și că juriul ar fi trebuit să analizeze mai atent apărări precum „pierdere de control” sau „responsabilitate diminuată”.

Instanța a decis însă că, în ciuda circumstanțelor personale și a factorilor atenuanți, fapta rămâne una extrem de gravă în sensul legii. Judecătorii au subliniat că pedeapsa nu este „vădit excesivă” și au confirmat concluzia instanței inițiale, inclusiv faptul că purtarea unui cuțit a slăbit semnificativ argumentul de legitimă apărare.

Acuzația de viol și dezbaterea privind PTSD-ul

Un punct central al controverselor îl reprezintă istoricul de abuz sexual al Martynei. Ea a declarat că a fost violată la vârsta de 14 ani, însă procuratura nu a continuat ancheta în acel caz. În timpul procesului pentru crimă, acuzarea a pus sub semnul întrebării această afirmație, invocând mesaje online care ar sugera un contact consensual, ceea ce a afectat credibilitatea ei în fața instanței.

Organizațiile pentru drepturile femeilor susțin că acest aspect scoate la iveală o problemă sistemică, anume faptul că femeile care suferă de PTSD (tulburare de stres posttraumatic) în urma violenței sexuale sunt judecate mai degrabă pentru reacțiile lor decât pentru frica reală pe care o trăiesc. Grupuri precum Justice for Women au descris cazul drept un exemplu de „dublă victimizare”, întâi prin agresiune, apoi prin sistemul de justiție.

Legitima apărare în dreptul britanic și problema cuțitului

Conform legii din Marea Britanie, legitima apărare este recunoscută doar dacă forța folosită este considerată „rezonabilă” în raport cu circumstanțele percepute de persoana implicată. Totuși, purtarea unei arme albe fără un motiv legal constituie o infracțiune separată și poate submina serios o apărare bazată pe autoapărare.

În acest caz, instanța a considerat că faptul că Ogonowska avea un cuțit asupra sa a fost un element cheie care a influențat verdictul juriului. Criticii spun că o astfel de interpretare penalizează victimele traumatizate care încearcă să se protejeze, în timp ce susținătorii hotărârii afirmă că legea trebuie să limiteze folosirea armelor pentru siguranța publică.

Perspectiva activiștilor

Activiștii juridici susțin că acest caz arată probleme mai largi legate de modul în care instanțele tratează violența împotriva femeilor. Traumele anterioare sunt adesea minimalizate sau folosite pentru a submina credibilitatea victimelor. Apărări legale precum „pierderea controlului” nu arată pe deplin realitatea reacțiilor femeilor expuse la violență repetată. Există apeluri tot mai puternice pentru reformarea legii, astfel încât aceasta să țină cont de efectele PTSD-ului și ale fricii cronice.

Cazul Ogonowska se înscrie într-o dezbatere mai amplă din Marea Britanie despre violența împotriva femeilor și fetelor și despre necesitatea schimbării modului în care sistemul de justiție răspunde acestor situații.

Pentru unii, decizia instanței reprezintă o gravă nedreptate; pentru alții, ea arată aplicarea strictă a legii existente. Cert este că acest caz scoate la iveală o dezbatere profundă despre cum pot fi echilibrate siguranța individuală, experiențele traumatice și responsabilitatea penală într-o societate modernă.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri