Simona Ionescu / Redactor Șef

Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici s-a „bătut” cu statul pentru o moșie din Argeș, care a aparținut tatălui său. Cine a câștigat

Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici s-a „bătut” cu statul pentru o moșie din Argeș, care a aparținut tatălui său. Cine a câștigat
Descendent dintr-o familie boierească, academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici a plecat dintre noi pe 20 august, lăsând un gol în sufletele celor care l-au cunoscut. Ce s-a ales din moșia de 25.000 din Argeș.

Personalitate marcantă a României, academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici s-a luptat mulți ani cu statul pentru o moșie de 25.000 de mp din județul Argeș, care a fost naționalizată de stat

A plecat din această lume de curând, la 100 de ani. A fost unul dintre cei mai buni medici neurologi, profesor de neuropsihiologie și anatomie a sistemului nervos. Academicianul a fost timp de aproape 30 de ani șef de secție la Institutul Ana Aslan.

„Am toate actele, dar nu vor să mi-l dea”

Cu ani în urmă, acesta a revendicat o moșie de 25.000 mp din comuna Stolnici, județul Argeș, care a aparținut tatălui său. Aceasta a fost naționalizată de comuniști la începutul anilor 50, dar Bălăceau-Stolnici a cerut în instanță restituirea proprietății ce a aparținut familiei.

“Doar conacul de la Stolnici nu mi-a fost retrocedat! Şi acum mă cert cu autorităţile. Am toate actele, dar nu vor să mi-l dea”, a notat academicianul în cartea sa intitulată „Amintiri… Viaţa la ţară – Stolniciul interbelic“. După multă trudă, Bălăceanu Stolnici a primit bunurile printr-o sentință civilă din 4 decembrie 2012, conform informațiilor oferite de Fanatik.

Vânzări pe bandă rulantă

După ce a fost administrată de un IAS pe vremea comuniștilor, transformat într-o societate comercială pe acțiuni, moșia a fost vândută către firma privată. După ce aceasta a fost executată solit în decembrie 2012, Fiscul a vândut toate bunurile la licitație, printre care și terenul lui Bălăceanu Stolnici, bunurile ajungând în posesia unor persoane private.

Cum s-a luptat Constantin Bălăceanu Stolnici să-și ia înapoi moșia de 25.000 de mp din Argeș

În august 2016, academicianul a dat în judecată SRL-ul care a achiziționat terenul de la fostul IAS, Serviciul Fiscal Orășenesc Costești dar și persoanele care cumpăraseră terenul prin licitație, obiectul dosarului fiind „revendicare imobiliară”. S-a cerut ca procesul verbal de vânzare cumpărare să fie declarat nul.

Cum s-a plimbat dosarul de revendicare

În martie 2018, Judecătoria Costești declină soluționarea cauzei și pasează dosarul la Curtea de Apel Pitești. Dar dosarul ajunge la Tribunalul Argeș, în mai 2017. În dosar se specifică că academicianul cere să i se restituie în natură „suprafaţa de 24.889 mp teren situat în comuna Stolnici și construcţiile C1- sediu administrativ, C2- Club, C6- grajd, și să i se achite contravaloarea clădirilor C3-C13”.

Academicianul își recuperase moșia în baza legii care prevede restituirea imobilelor preluate în mod abuziv de stat, organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Potrivit calculelor realizate de Fisc, valoarea totală a terenului și a clădirilor se ridică la aproape 360.000 de lei. În decembrie 2018, Tribunalul respinge cererea profesorului, iar acesta face apel în martie 2019.

Constantin Bălăceanu Stolnici a pierdut procesul

În final, dosarul ajunge la Curtea de Apel Pitești, fiind înregistrat 10 aprilie 2019, iar un an mai târziu, instituția respinge ca nefondat apelul academicianului. După patru ani în care dosarul s-a plimbat de la o instanță la alta, Constantin Bălăceanu Stolnici a pierdut procesul.

“Contrar celor invocate de către apelantul-reclamant, Curtea constată că prima instanţă a argumentat soluţia pronunţată şi a soluţionat cauza, reţinând excepţia tardivităţii contestaţiei la executare şi a lipsei calităţii procesuale pasive”, se arată în hotărârea judecătorilor.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre