Mii de copii adoptați din România au ajuns în străinătate la începutul anilor '90, iar mulți dintre ei încearcă acum să afle cine sunt și de unde provin. Tot mai des, primul pas nu este făcut la o instituție, ci pe Facebook, acolo unde comunitățile online reușesc să unească familii despărțite de zeci de ani.
Pentru tot mai mulți copii adoptați din România, rețelele sociale au devenit locul în care începe una dintre cele mai importante călătorii din viața lor: cea spre rădăcini. Ajunși astăzi la maturitate și stabiliți în Statele Unite, Canada, Italia, Franța sau alte țări, mulți dintre ei încearcă să-și găsească părinții biologici, frații sau alte rude despre care nu au știut aproape nimic zeci de ani.
În ultimele zile, un nou apel emoționant a fost publicat pe Facebook. Elisabetta Casella, o femeie adoptată din România, a postat un mesaj într-un grup dedicat locuitorilor din Sectorul 5 al Capitalei, în speranța că cineva îi poate oferi un indiciu despre familia sa biologică.
Tot mai mulți copii adoptați din România își caută părinții pe Facebook. Comunitățile online le schimbă destinele
„Bună ziua! Îmi cer scuze că vă deranjez. Mă numesc Elisabetta și sunt adoptată din România. M-am născut la București, Sectorul 5, pe 15 mai 1994, iar la naștere mă numeam Nicoleta Linta. Îmi caut familia biologică și am observat că aveți numele de familie Linta. Aș dori să vă întreb dacă nu vă deranjează, dacă sunteți rudă cu Olimpia Linta sau Florica Linta, care locuiau în trecut pe strada Marin Constantin, Sector 5. Dacă nu îi cunoașteți, vă mulțumesc oricum pentru timpul acordat”, a scris femeia.
Mesajul nu a rămas fără ecou. În doar câteva ore, zeci de persoane au început să distribuie postarea și să încerce să o ajute.
Unii i-au recomandat să publice și în grupurile dedicate copiilor adoptați din România, în timp ce alții au vrut să se implice direct. O femeie i-a transmis că mama și șoferul acesteia locuiesc chiar în zona indicată și că pot merge la adresa menționată pentru a întreba dacă mai locuiește acolo cineva din familia pe care Elisabetta o caută.
Gestul spune multe despre modul în care astfel de comunități funcționează. De cele mai multe ori, oamenii care răspund nu îi cunosc pe cei adoptați și nu au nicio legătură cu povestea lor. Cu toate acestea, sunt dispuși să întrebe vecini, să caute adrese vechi sau să distribuie mesajele în speranța că vor apărea informații noi.
Un fenomen care a luat amploare
Povestea Elisabettei nu este un caz izolat. În ultimii ani, tot mai mulți copii adoptați din România și-au început căutările pe Facebook, acolo unde există comunități dedicate exclusiv reunificării familiilor.
Una dintre cele mai cunoscute este „The Never Forgotten Romanian Children – Copiii niciodată uitați ai României”, un proiect creat de voluntari care îi ajută pe românii adoptați în străinătate să-și găsească părinții biologici sau alte rude. Comunitatea publică zilnic cazuri noi, fotografii din copilărie, informații din dosarele de adopție și detalii despre locurile în care s-au născut copiii.
Mii de copii adoptați din România își caută părinții naturali pe Facebook Foto: Captură Facebook
În multe situații, este suficient ca o singură persoană să recunoască un nume, o fotografie sau o adresă pentru ca o întreagă familie să fie găsită.
Proiectul a apărut chiar dintr-o experiență personală. Fondatoarea comunității și-a căutat ani la rând propriul frate, adoptat din România. După ce a reușit să îl găsească, a decis să îi ajute și pe alții să treacă prin același proces, iar de atunci sute de familii au fost reunite cu ajutorul voluntarilor și al rețelelor sociale.
Copiii adoptați din România vor să afle cine sunt
Cei mai mulți dintre românii care își caută acum părinții biologici au fost adoptați la începutul anilor ’90, imediat după Revoluție. România traversa atunci una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă, iar mii de copii au fost adoptați de familii din Statele Unite și din Europa Occidentală.
Astăzi, acei copii au peste 30 de ani. Mulți au avut o copilărie fericită și familii adoptive care i-au sprijinit necondiționat, însă dorința de a-și cunoaște originile a rămas.
Unii vor să afle de ce au fost dați spre adopție. Alții vor doar să își cunoască părinții biologici, să afle dacă au frați sau surori ori să descopere detalii despre primii ani de viață.
În multe cazuri, dosarele de adopție conțin foarte puține informații, iar Facebook a devenit una dintre cele mai eficiente metode prin care pot fi găsite persoane care își amintesc familiile sau cartierele în care acești copii s-au născut.
Dincolo de distribuiri și comentarii, fiecare astfel de postare reprezintă speranța unui om care încearcă să completeze o parte lipsă din propria poveste. Pentru mulți dintre copiii adoptați din România, un mesaj publicat pe Facebook nu înseamnă doar câteva distribuiri, ci șansa de a-și întâlni, după zeci de ani, familia biologică și de a afla răspunsurile pe care le caută de o viață.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
