Simona Ionescu / Redactor Șef
La 35 de ani de la Revoluție și de la căderea comunismului și după un an electoral tumultuos care a adus în atenție discurs critic cu privire la parcursul postdecembrist al României, punând sub semnul întrebării chiar și orientarea euroatlantică a țării, observăm că percepțiile nostalgice asupra comunismului scad din intensitate.
Față de studiile anterioare realizate de IRES, sondajul de față arată o perspectivă mai realistă și mai echilibrată a modului în care comunismul este reprezentat în memoria socială.
Șapte din zece români cred că țara merge într-o direcție greșită, în același timp 57% dintre participanții la sondaj spun că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de felul în care trăiesc în prezent. Dacă percepția pozitivă cu privire la climatul general din România este mai frecventă în rândul vârstnicilor, mulțumirea privind modul în care trăiesc în prezent este mai ridicată în rândul tinerilor. Numitorul comun al percepției pozitive este reprezentat de respondenții cu studii superioare și de votanții PSD, USR și PNL.
Sondajul de față arată un atașament crescut al românilor față de valorile democratice care se regăsesc într-o societate, cu precădere a celor care țin de libertățile individuale (libertatea de mișcare, libertatea economică, libertatea de a alege ori libertatea de exprimare în raport cu autoritățile). Atașamentul scade în intensitate atunci când este vorba despre drepturile minorităților, de egalitatea cetățenilor în fața instituțiilor sau de pluralismul politic.
* Mai mult de opt din zece respondenți apreciază drept extrem de important să trăiască într-o societate în care cetățenii sunt liberi să călătorească în străinătate oricând doresc, în timp ce doar 1% dintre participanții la sondaj evaluează acest aspect ca fiind deloc sau mai degrabă neimportant;
* Pentru 67% dintre români este extrem de important să trăiască într-o societate în care oricine e liber să deschidă o afacere, dar pentru 6% acest aspect este deloc sau mai degrabă neimportant;
* Pentru șase din zece români este extrem de important să trăiască într-o societate în care președintele, parlamentarii, primarii și consilierii locali sunt aleși de către cetățeni în urma unor alegeri libere și corecte, în timp pentru 8% acest aspect este deloc sau mai degrabă neimportant;
* Șase din zece români spun că este extrem de important să trăiască într-o societate în care cetățenii pot critica deciziile Guvernului și Parlamentului fără a fi pedepsiți pentru asta, dar 8% spun că pentru ei acest aspect este deloc sau mai degrabă neimportant;
* Pentru 45% dintre respondenți este extrem de important să trăiască într-o societate în care drepturile grupurilor minoritare sunt protejate, însă unul din 10 români nu consideră important acest aspect;
* Unul din doi români (52%) spune că extrem de important să trăiască într-o societate în care cetățenii sunt tratați de către instituțiile statului la fel, indiferent ce avere și ce relații au. 14% evaluează acest aspect ca fiind deloc sau mai degrabă neimportant;
* Pentru 30% dintre respondenți este extrem de important să trăiască într-o societate în care există mai multe partide politice, în același timp pentru unul din zece intervievați acest aspect este deloc important;
* În același timp, unul din cinci români apreciază drept extrem de important să trăiască într-o societate în care toate prețurile sunt stabilite de stat și unul din patru în care toate salariile sunt stabilite de stat.
Peste jumătate dintre români (59%) apreciază că evenimentele din anul 1989 reprezintă mai degrabă o lovitură de stat, spre deosebire de 37% care le califică drept o revoluție. Bărbații, în măsură mai mare decât femeile, consideră că aceste evenimente au fost mai degrabă o lovitură de stat (63% vs. 55%). Opinii similare tind să se regăsească mai frecvent și în rândul respondenților cu vârste între 51 și 65 de ani, dar și printre votanții AUR și POT.
Totuși, două treimi (66%) dintre participanții la sondaj sunt de părere că evenimentele din decembrie 1989 trebuie să rămână în istorie ca un eveniment pozitiv, în timp ce 32% spun că acestea ar trebui să fie asociate negativ. Asocierile pozitive se regăsesc în proporții mai ridicate în rândul vârstnicilor, printre persoanelor educate, a celor care locuiesc în Moldova, dar și în categoria respondenților care cred că direcția României din prezent este una bună și a celor care votează cu USR, PSD, PNL sau POT.
Doar unul din zece intervievați apreciază că soții Elena și Nicolae Ceaușescu au avut parte de un proces corect, în timp 86% declară opusul. Cu cât sunt mai tineri, dar și mai lipsiți de educație, cu atât respondenții consideră că procesul a fost corect în proporție mai ridicată. De aceeași părere sunt, în proporții mai ridicate decât media, și votanții USR și PNL.
55% dintre românii cu vârste de peste 51 de ani – cei care în decembrie 1989 aveau deja 16 ani – spun că ei au, în prezent, un nivel de trai mai bun decât cel de dinainte de 1989. Un sfert apreciază că nivelul lor de trai este la fel ca în perioada comunismului, iar o cincime susțin că trăiesc mai rău decât în comunism.
Percepțiile negative cu privire la nivelul de trai sunt regăsite în proporții mai ridicate de către persoanele cu vârste între 51 și 65 de ani sau în rândul celor care locuiesc la sate ori în sudul țării, precum și în rândul votanților AUR.
În același timp, doar 37% dintre toți participanții la studiu cred că în România anilor 1980 – 1989 (cunoscută drept o perioadă cu restricții majore ale libertăților fundamentale ale omului, dar și de privațiuni din perspectiva nivelului de trai) era mai bine decât în prezent, în timp ce 57% cred contrariul.
Opiniile favorabile cu privire la traiul din ultimul deceniu comunist din România sunt mai prezente în rândul acelorași categorii care percep, în mod negativ, modul în care trăiesc acum românii (respondenții cu vârste între 51 și 65 de ani, cei cu educație scăzută, votanți AUR și POT și care locuiesc în mediul rural și în sudul țării).
Reprezentarea românilor asupra perioadei comuniste este, per total, una care corespunde adevărului istoric și mărturiilor vremii. Participanții la sondaj au fost rugați să identifice drept false sau adevărate unele aspecte care au caracterizat comunismul din România ori care, de-a lungul ultimilor 35 de ani, au fost transformate, pe fondul nostalgiei sau a negativismului, în mituri pozitive cu privire la perioada comunistă.
În cele mai multe dintre cazuri, respondenții asociază în mod corect aspectele testate și în proporții destul de scăzute le asociază ca fiind false pentru perioada respectivă.
Evaluând distribuția răspunsurilor în funcție de câteva variabile socio-demografice, remarcăm că tinerii între 18 și 35 de ani sunt mai înclinați să considere drept false aspecte care țin de interzicerea unor libertăți și drepturi fundamentale individuale, care a fost o realitate a perioadei comuniste. Spre exemplu:
* ”Exista un singur partid politic” – 14% tineri cred că afirmația este falsă vs. 6% media,
* ”Avortul era interzis” – 12% tineri o consideră falsă vs. 7% media,
* ”Statul decidea cine avea voie să călătorească în străinătate” – 10% tineri cred că afirmația este falsă vs. 7% media,
* ”Era interzis ca cetățenii să dețină o afacere” – 10% tineri o consideră falsă vs. 7% media,
* ”Toate fabricile erau în proprietatea statului” – 5% tineri sunt de părere că este falsă vs. 1% media).
Alegerile prezidențiale din acest an au adus o dezbatere amplă în societate asupra utilizării rețelelor sociale și a tehnicilor de inginerie socială în campaniile electorale. Utilizarea TikTok în campania pentru alegerea președintelui României a pus, din nou, în discuție tema interzicerii acestei platforme în România.
Potrivit sondajul IRES, unul din doi români adulți utilizează TikTok. Dacă aproape unul din zece români ar fi de acord cu interzicerea TikTok în România, aproape un sfert dintre intervievați sunt de părere că această platformă ar trebui interzisă în orice societate democratică. La polul opus, două treimi dintre respondenți cred că TikTok nu ar trebui interzis. În favoarea interzicerii TikTok se regăsesc în proporții mai ridicate respondenții educați, votanții USR, PNL și PSD și intervievații care cred că direcția în care merge România este una bună.
Volumul eșantionului: 964 respondenți, 18+
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,2%
Perioada realizării anchetei: 17 – 20 decembrie 2024
Beneficiarul sondajului: Sondajul face parte din programul de responsabilitate socială dezvoltat de IRES și este autofinanțat.
Metoda de culegere a datelor: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Comunicat venit pe adresa Redacției.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
