Simona Ionescu / Redactor Șef

Dan Capatos a ajuns printre primii la accidentul aviatic de la Balotești. Ce a văzut acolo îi dă fiori și acum

Dan Capatos a ajuns printre primii la accidentul aviatic de la Balotești. Ce a văzut acolo îi dă fiori și acum
Tragedia de la Balotești a avut loc vineri, 31 martie 1995. Airbusul care decolase de pe Otopeni și care trebuia să îi ducă spre Belgia s-a prăbuşit după mai puțin de două minute de zbor. 60 de oameni au murit

Dan Capatos a povestit un moment foarte tulburător de la începutul carierei sale în televiziune. A rememorat tragedia aviatică de la Balotesti, acesta fiind cel mai mare accident aviatic din Romania.

„La începuturi în 1992, când m-am angajat: Dă, Doamne să pice un avion. Dă, Doamne să moară, să am ce scrie, știi? Că așa ești dacă vrei să fii competitiv. Nu e bine să fii așa, te vede Dumnezeu, că la mine chiar a picat un avion.

Eu am fost primul care s-a dus la tragedia de la Balotești. (…). Cursa de Bruxelles, înainte să ajungă jandarmii să încercuiască, pentru că mașina de jandari a greșit drumul. Și eu, dintr-o nimereală am ajuns primul pe câmp acolo. Am călcat pe bucăți de mâini, pe o limbă de om, tălpi retezate, adică mi-am dat seama că poate e rău să îți dorești așa ceva. Știi cu karma, că atragi ceea ce gândești”, a mărturisit Dan Capatos.

Descoperirea făcută după mulți ani de la accident, dar care a trecut neobservată: pilotul ar fi murit înainte de accident

Tragedia de la Balotești a avut loc vineri, 31 martie 1995. 60 de oameni și-au pierdut viaţa, lângă Bucureşti, după ce Airbusul „Muntenia” care decolase de pe Otopeni și care trebuia să îi ducă spre Belgia s-a prăbuşit după nici două minute de zbor.

Avionul „Muntenia” zbura la înălţimea de 1.200 metri, iar în dreptul comunei Baloteşti, trebuia să vireze. În acest moment a dispărut de pe radarul Aeroportului Otopeni, s-a înclinat la 80 de grade şi a intrat în pământ. Era ora 9.11 minute. 

Despre această nenorocire s-a realizat și un documentar, însă o descoperire făcută la mai bine de un deceniu de la accident șochează.

Documentarului „Air Crash Investigations” arată că  zborul 371 primește OK-ul de decolare, totul decurge normal, piloții sunt experimentați, în formă fizică și psihică optimă și, cel mai important, știu de problema tehnică a aeronavei – maneta care controlează motorul de pe aripa stângă și care se retrage automat prea mult după decolare, deci trebuie supravegheată și blocată manual.

Echipajul este calm și nu există sunete neobișnuite în cabină. Căpitanul Bătănoiu confirmă că el este cel care supraveghează manetele. Comandantul a făcut, așadar, ce trebuia să facă în această situație. Totul decurge normal, până în momentul în care Bătănoiu încetează să mai vorbească (n.r. vă reamimtim, piloții confirmă verbal toți pașii pe care îi fac în timpul pilotajului, pentru înregistrarea de pe cutia neagră a avionului).

Copilotul nu a mai fost atent la manete

Apoi anchetatorii aud cele trei cuvinte care ar putea explica întreaga tragedie: „Îmi e rău”. Au fost rostite de pilotul avionului. Apoi pe înregistrare se aude un sunet asemănător cu un geamăt.

Anchetatorii cred că este sunetul unui om care experimentează dureri puternice. Bătănoiu nu a mai rostit niciun cuvânt sau sunet din acest moment. Copilotul Stoi a rămas pe cont propriu.

De aici totul decurge foarte repede: copilotul încearcă să-și dea seama ce s-a întâmplat cu Bătănoiu, pierde din vedere maneta care controlează motorul stâng, avionul se înclină, apoi începe să cadă aproape vertical spre pământ. Stoiu nu vede ce poziție are avionul și cât de gravă este situația din cauza ceții, însă vede instrumentele de bord care o luaseră razna. Când iese din pătura de nori și ceață, e prea târziu: solul este mult prea aproape (n.r. – la mai puțin de 600 de metri), iar avionul nu mai poate fi redresat. Se mai aud doar țipetele de groază ale lui Stoiu, apoi tăcere. Realizatorii documentarului cred că pilotul Bătănoiu ar fi făcut un infarct și și-ar fi pierdut conștiința sau chiar ar fi murit înainte ca avionul să se prăbușească.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre