Sezonul 9 al emisiunii „Asia Express – Drumul Mătăsii”, îl are în prim-plan pe Cheloo, care face echipă cu Mihai Ban. Cei doi au pornit în aventura filmată în Uzbekistan și China, iar sezonul a debutat la Antena 1 pe 6 septembrie 2026.
În imaginile mai nou difuzate în cadrul emisiunii, atunci când Cheloo apare fără tricou, atenția e atrasă de un plasture mare aplicat în partea superioară a spatelui. Poziția acestuia este interesantă în contextul unei povești vechi de peste 15 ani: presa a relatat în 2011 că artistul și-ar fi tatuat o svastică pe spate.
Momentan nu există o declarație publică a lui Cheloo care să spună că plasturele din „Asia Express” acoperă acel tatuaj.
Tatuajul despre care s-a scris pentru prima dată în 2011
Povestea tatuajului este mult mai veche decât apariția lui Cheloo în „Asia Express”. În ianuarie 2011, apărea un prim articol care anunța cum „Cheloo şi-a tatuat o svastică pe spate”. Publicația susținea atunci că artistul își tatuase simbolul pe spate și că alesese o zonă mai puțin expusă a corpului. Tot atunci, un prieten al lui Cheloo, arăta că tatuajul nu reproducea fidel emblema nazistă și că ar fi avut o conotație „mai degrabă istorică”. E de menționat că vedeta nu fusese contactată pentru a confirma sau infirma informația.
De aici începe una dintre cele mai persistente controverse legate de artist. De-a lungul anilor, informația despre tatuaj a fost preluată de numeroase publicații, unele prezentându-l drept o svastică nazistă, în timp ce altele au păstrat nuanța că simbolul ar fi avut o altă semnificație. În 2016, s-a relatat chiar că tatuajul ar fi fost ulterior „scos”.
De ce este svastica un simbol atât de controversat?
Pentru a înțelege de ce simpla apariție a unei svastici pe corpul unei persoane provoacă reacții atât de puternice, trebuie făcută o distincție între istoria foarte veche a simbolului și sensul pe care acesta l-a căpătat în secolul XX.
Svastica nu a fost inventată de naziști. Simbolul este cu mii de ani mai vechi decât Adolf Hitler și a fost utilizat în numeroase culturi. Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite arată că svastica a fost folosită cu cel puțin 5.000 de ani înainte ca Hitler să o transforme în centrul simbolisticii naziste. În diferite societăți antice, ea era asociată cu bunăstarea, norocul și prosperitatea.
Chiar și numele simbolului vine dintr-o lume foarte îndepărtată de nazism. Cuvântul „svastica” provine din sanscrită, din „svastika”, termen asociat cu ideea de „bunăstare”, de „bine” sau „noroc”. Simbolul a rămas sacru în hinduism, budism și jainism și poate fi întâlnit și astăzi în contexte religioase din Asia.
De la noroc și prosperitate la emblema nazismului
Înainte ca naziștii să o transforme într-unul dintre cele mai recognoscibile simboluri politice ale secolului XX, svastica circula în Europa și în alte regiuni ale lumii cu semnificații foarte diferite.
La începutul secolului XX, simbolul putea fi întâlnit în contexte comerciale, decorative și culturale. În unele locuri era considerat un semn al norocului și prosperității. Tocmai această asociere cu antichitatea și cu culturile asiatice a contribuit la popularizarea lui în Occident.
Schimbarea radicală s-a produs în Europa, în special în Germania. În secolul al XIX-lea, cercetători europeni care studiau limbile și civilizațiile antice au observat asemănări între sanscrită și unele limbi europene. Din aceste cercetări s-au dezvoltat teorii despre existența unei presupuse origini comune „ariene”. Ulterior, grupările naționaliste și rasiste germane au preluat și distorsionat aceste idei, transformând svastica într-un simbol al presupusei identități și superiorități „ariene”.
Partidul Nazist a adoptat oficial svastica în 1920. Adolf Hitler a integrat-o în steagul roșu, alb și negru care avea să devină imaginea emblematică a regimului nazist. Din acel moment, sensul simbolului s-a schimbat radical în Europa.
Svastica a devenit omniprezentă în propaganda nazistă: pe steaguri, afișe, uniforme, insigne și materiale oficiale. Ea a fost asociată cu ideologia rasistă a regimului, cu antisemitismul, cu persecutarea minorităților și, în cele din urmă, cu Holocaustul. Astfel, pentru victimele nazismului și pentru urmașii lor, simbolul nu mai putea fi separat de crimele regimului.
Foto: Instagram
Citește și: Bustul lui Octavian Goga a dispărut peste noapte din Iași. Decizia, luată din cauza „Legii Vexler”
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
