Un medic român de la Stanford a făcut un pas important în cercetarea creierului: echipa sa a reușit să crească și să integreze țesut cerebral uman în șoareci. Descoperirea ar putea deschide noi direcții pentru studierea unor boli precum autismul și epilepsia.
Un medic român de la Stanford a făcut un pas important în cercetarea creierului uman. Sergiu Pașca, absolvent al Facultății de Medicină din Cluj, conduce o echipă care a reușit să transplanteze țesut cerebral uman, crescut în laborator, în creierul unor șoareci modificați genetic. La aproximativ trei luni de la transplant, țesutul uman reprezenta peste 90% din volumul cortical al animalelor. Studiul a fost publicat în revista Nature.
Medicul român Mihail Pautov a atras atenția asupra cercetării și a explicat de ce rezultatul ar putea fi important pentru medicina viitorului.
Cum au ajuns celulele umane în creierul șoarecilor
Cercetătorii au pornit de la celule stem umane și au creat în laborator mici structuri tridimensionale care imită anumite caracteristici ale cortexului cerebral, numite organoizi corticali.
Aceștia au fost transplantați în șoareci modificați genetic astfel încât să nu își dezvolte în mod normal cea mai mare parte a cortexului cerebral și hipocampului. Astfel, țesutul uman a avut loc să se dezvolte.
Rezultatul a fost spectaculos: țesutul uman a crescut și s-a integrat în sistemul nervos al animalelor. Neuronii umani au format conexiuni cu neuronii șoarecilor și au prezentat activitate electrică organizată.
Cercetătorii au identificat inclusiv mai multe tipuri de celule specifice cortexului uman, printre care neuroni care apar în regiuni implicate în funcții complexe ale creierului.
De ce este important pentru bolile creierului
Aici se află, de fapt, miza cercetării. Creierul uman este extrem de dificil de studiat direct la un pacient în viață. Spre deosebire de alte organe, nu poți lua pur și simplu o mică mostră de țesut cerebral pentru a vedea cum evoluează o boală.
Sergiu Pașca, medic român de la Stanford Sursă foto: schizophreniaresearchsociety.org
Laboratorul lui Sergiu Pașca încearcă să rezolve această problemă folosind celule umane transformate în țesut cerebral în laborator. În noul model, cercetătorii pot observa acest țesut într-un organism viu, unde există conexiuni nervoase și circulație sanguină, și pot urmări modul în care reacționează.
Potrivit Stanford, modelul ar putea fi folosit pentru cercetarea unor afecțiuni precum autismul, epilepsia, schizofrenia și paralizia cerebrală, precum și pentru testarea unor posibile tratamente.
Un experiment din noul studiu a arătat, de exemplu, cum reacționează țesutul cortical uman la lipsa oxigenului, o situație relevantă pentru anumite leziuni cerebrale care apar în jurul nașterii.
Un precedent important: sindromul Timothy
Nu este prima dată când echipa lui Pașca folosește această strategie pentru a studia o boală.
În cercetări anterioare, oamenii de știință au folosit țesut cerebral uman obținut din celulele unor pacienți cu sindrom Timothy, o boală genetică rară asociată cu autismul și cu un risc crescut de epilepsie și alte probleme neurologice.
Echipa a reușit să identifice un mecanism molecular implicat în boală și ulterior să găsească un medicament candidat. Acesta se află acum în pregătirea pentru studii clinice de fază I/II.
Asta nu înseamnă că autismul sau epilepsia pot fi vindecate prin această tehnologie. Cercetarea deschide însă posibilitatea ca, în viitor, oamenii de știință să poată folosi celule provenite chiar de la un pacient pentru a crea un model al bolii sale și pentru a testa medicamente înainte de administrarea lor.
Nu sunt „șoareci cu creier uman”
Deși formularea poate suna spectaculos, experimentul are limite clare. Șoarecii nu au devenit oameni și nici nu au primit un creier uman complet. Ei au rămas șoareci, însă o mare parte din cortexul lor a fost înlocuită funcțional de țesut cortical uman crescut în laborator.
În testele comportamentale, animalele cu țesut uman au avut, în general, performanțe similare cu șoarecii obișnuiți, deși cercetătorii au observat și unele diferențe.
Cercetarea ridică și întrebări etice importante. Stanford a organizat recent o conferință dedicată regulilor care ar trebui să guverneze astfel de experimente, tocmai pentru ca limitele cercetării cu țesut cerebral uman să fie stabilite înainte ca tehnologia să avanseze și mai mult.
Pentru Sergiu Pașca, însă, miza este clară: dacă cercetătorii pot observa comportamentul țesutului cerebral uman într-un organism viu, ar putea obține informații pe care modelele clasice de laborator nu le pot oferi. Pe termen lung, acest lucru ar putea ajuta la înțelegerea unor boli pentru care medicina are încă prea puține tratamente eficiente.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
