Simona Ionescu / Redactor Șef
BAC 2025. Examenul național de Bacalaureat din acest an aduce în prim-plan o statistică alarmantă: doar 94.400 de elevi din promoția curentă s-au înscris pentru a susține probele scrise. Este cel mai mic număr de candidați din ultimele două decenii, reflectând un cumul de probleme cronice și acute ale învățământului românesc.
Potrivit datelor oficiale centralizate de Ministerul Educației, generația de elevi care a început clasa a XII-a în septembrie 2024 număra aproximativ 123.000 de elevi. Prin urmare, peste 28.600 de elevi – adică aproape un sfert – nu au ajuns să susțină Bacalaureatul. Rata de pierdere este estimată la 23,25%, un procent care confirmă tendințele îngrijorătoare din ultimii ani.
Comparativ cu anii trecuți, scăderea este abruptă:
2024 – 119.042 elevi înscriși
2023 – 113.888
2022 – 111.327
2021 – 114.137
2020 – 123.821
În doar un an, sistemul de învățământ a pierdut peste 24.600 de elevi de la Bacalaureat. Iar față de perioada prepandemică, diferența este și mai mare: între 25.000 și 30.000 de elevi în minus.
De altfel, ponderea elevilor care nu ajung să susțină Bacul a fost constant ridicată și în anii anteriori:
2024 – 18,49%
2023 – 22,11%
2022 – 26,49%
2021 – 34,1%
Cu toate acestea, anul 2025 marchează o situație deosebită: este prima dată când numărul total de înscriși coboară sub pragul psihologic de 100.000 pentru promoția curentă.
Specialiștii din educație identifică mai mulți factori care contribuie la acest declin:
Abandonul școlar: O parte semnificativă dintre elevii care abandonează liceul o fac în clasele terminale, fie din motive sociale, fie din lipsa de sprijin educațional real. În multe cazuri, familiile se confruntă cu dificultăți economice, iar adolescenții aleg să intre pe piața muncii sau să emigreze alături de părinți.
Scăderea demografică: Generațiile actuale de elevi sunt rezultatul unui declin al natalității început în anii 2008–2010, fapt care reduce automat numărul de absolvenți de liceu.
Probleme sistemice: Elevii care susțin examenul anul acesta au început școala în 2012, în plin proces de reformă curriculară. Pe parcursul celor 12 ani de școală, aceștia s-au confruntat cu întârzieri în livrarea manualelor, modificări frecvente de programă, lipsa predictibilității în evaluare și o infrastructură educațională inegală.
Probleme de orientare profesională: Mulți elevi ajung în clase de liceu fără a avea o motivație clară pentru studiile teoretice sau fără a fi susținuți în alegerea unui parcurs educațional adecvat. Acest lucru contribuie la demotivare și, implicit, la renunțarea la Bacalaureat.
Datele statistice disponibile pentru anii anteriori arată că elevii din mediul rural sunt mult mai expuși riscului de a nu finaliza liceul sau de a nu se înscrie la examenul de Bacalaureat. În unele județe din Moldova sau sudul țării, rata de participare la Bac din promoția curentă coboară sub 60%, relatează Ministerul Educației.
De asemenea, se observă o diferență de gen: fetele au o rată de participare și promovare semnificativ mai mare decât băieții. Conform studiilor sociologice recente, acest decalaj este legat de factori culturali, rolurile atribuite în familie, dar și de nivelul de responsabilizare timpurie.
Părinții elevilor aflați în examen au scris pe gruprile lor de whatsapp că la profilul real, subiectul 3 la Limba și Literatura Română ar fi o caracterizare de personaj la alegere dintr-o operă de Ion Creangă sau Ioan Slavici.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
