Profesorul dr. Alexandru Rafila a apărut în fața publicului în ultimul an ca urmare a problemelor ridicate de pandemia Covid. Este reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, așa că era firesc să fie în linia întâi. Specialistul a oferit detalii mai puțin știute despre mandatul său în cadrul prestigiosului for mondial, în cadrul emisiunii „La cină”, realizată de Ionela Năstase și Adi Hadean la Digi 24. Doctorul Rafila nu a ocolit nici răspunsurile la întrebările despre viața privată.
Fiu de medic, și-a urmat tatăl în carieră
Alexandru Rafila a fost unicul copil al familiei. Dintotdeauna a locuit în Drumul Taberei, asistând cum tatăl său, medic generalist Alexandru Rafila, făcea naveta la 30 de kilometri de București, îngrijind țăranii unei comune. Mama, funcționar în Ministerul Transporturilor i-a fost sprijin pe perioada copilăriei. Abia când el era în liceu, tatăl a reușit să obțină post în București.
Alexandru Rafila a spus că era elev la liceul Rossetti, la clasa de chimie-fizică. Din cei 38 de colegi de clasă, 32 dintre ei au dat la medicină, iar astăzi sunt toți medici, generația de 60 de ani.
S-a însurat la 45 de ani și gătește bine
Alexandru Rafila s-a căsătorit târziu, la 45 de ani. Și-a cunoscut soția la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar din 2005 formează o familie. Au un băiețel în vârstă de 10 ani, Petru. În 27 decembrie, medicul va împlini 60 de ani. Va face petrecere doar dacă scăpăm de restricțiile pandemiei.
A mărturisit relizatorilor emisiunii că din când în când îi duce soției flori, e un bărbat atent.
Când Adi Hadean l-a servit cu preparatul său, doctorul Rafila a povestit că și lui îi place să gătească. Are multe rețete de-ale lui, vreo 20, care-s finețuri. Doar că nu se ridică totuși la nivelul maestrului Hadean. Gătește cu plăcere și chiar îi iese mâncarea. Din copilărie își amintește de prăjiturile făcute de mama sa, după rețete ardelenești.
Alexandru Rafila, românul care ne reprezintă la OMS!
Prof. dr. Alexandru Rafila a vorbit despre modul în care a ajuns să colaboreze cu Organizația Mondială a Sănătății.
“E o poveste care a început în anul 2001, când m-am angajat la Ministerul Sănătății, eram la DSP. Biroul General al OMS e la Copenhaga. Eu am fost inițial în delegații ale Ministerului Sănătății. Am ajuns să și conduc delegațiile, atât la Adunarea Mondială a Sănătății care are loc anual la Geneva, cât și la Sesiunea Biroului Regional pentru Europa, care e la Copenhaga. Am făcut lucrul ăsta pentru mai mulți ani”.
Medicul a explicat că a ajuns să cunoască treptat mecanismele de funcționare ale acestui for mondial important. „Am cunoscut avantajele pentru statele membre ale organizației, care pot să beneficieze de expertiza tehnică. Este esențială pentru designul unui sistem de sănătate corect.
Mie-mi pare rău că România nu a beneficiat mai mult de prezența mea, spre exemplu în Biroul Executiv al OMS. Sunt multe țări care au reușit modernizarea sistemelor de sănătate, utilizând expertiza organizației. Ulterior, în 2014, am aplicat pentru poziția de membru în comitetul permanent al OMS european. Există niște cerințe de natură tehnică, adică CV-ul și experiența. A fost un CV pe care l-am înaintat, a fost și recomandarea din partea Ministerului Sănătății, dar acel CV are un anumit punctaj în funcție de abilități și experiență”.
Mandatul prof.dr. Alexandru Rafila s-a încheiat în 2017. Nu a fost și nu este plătit de OMS. „Atunci când ești membru al Comitetului permanent sau executiv, în cazul deplasării la Geneva sau într-o altă destinație, sunt decontate cheltuielile de transport și o anumită diurnă care să acopere cheltuielile de cazare și de masă”.
Doctorul Rafila mai are mandat la OMS doar câteva luni.
„În 2018 am aplicat pentru Comitetul Executiv al Organizației, acolo unde ajung câteva persoane din fiecare regiune, un total de 35 de membri la nivel mondial. Mandatul meu se va termina în luna mai 2021″.
Ioana Năstase s-a retras la mânăstire. Ce spune despre divorțul de Ilie
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook