Echinocțiul de primăvară 2025, tradiții și superstiții. Cine se ceartă în această zi va avea un an plin de necazuri

Echinocțiul de primăvară din 2025, momentul când ziua și noaptea sunt egale, este încărcat de semnificații, tradiții și superstiții care au traversat secolele, reflectând atât influențe precreștine, cât și obiceiuri adaptate de-a lungul timpului.

Ritualuri pentru prosperitate și armonie

Deși calendaristic primăvara începe pe 1 martie, cu Mărțișorul, echinocțiul din 20 martie consacră acest anotimp din punct de vedere astronomic, aducând cu sine practici și ritualuri menite să asigure prosperitate și armonie.

Una dintre cele mai vechi tradiții este aprinderea focurilor ritualice. În sate, oamenii strângeau uscături din gospodării și le ardeau în curți sau pe câmpuri, crezând că flăcările atrag puterea Soarelui și alungă spiritele rele ale iernii. Copiii participau adesea, sărind peste foc pentru a se purifica și a primi energie pentru anul care urmează.

Curățenia gospodăriei alungă energiile negative

În preajma echinocțiului, gospodinele făceau curățenie generală în case și curți, considerând că astfel alungă energiile negative acumulate peste iarnă. Se credea că o casă curată în această zi atrage noroc și sănătate pentru tot anul.

În unele regiuni, echinocțiul era asociat cu pregătirea pentru muncile agricole. Gospodarii scoteau plugul în țarină și trasau simbolic prima brazdă, un gest menit să asigure o recoltă bogată.

Copiii și tinerii împodobesc și astăzi crengi cu flori de primăvară și colindă din casă în casă, oferind câte o floare fiecărui gospodar ca vestitor al anotimpului nou. În schimb, primesc ouă, bani sau dulciuri, simbolizând rodnicia și belșugul.

Gospodinele pregăteau mâncăruri preferate ale celor decedați și aprindeau lumânări în memoria lor

Echinocțiul de primăvară este înconjurat de superstiții respectate în unele zone ale României, mai ales în mediul rural. O superstiție răspândită avertizează că cearta în ziua echinocțiului aduce ghinion tot anul. Deoarece această zi simbolizează armonia dintre lumină și întuneric, conflictele sunt considerate un dezechilibru care atrage nenorociri.

De asemenea, se crede că echinocțiul este un moment în care spiritele celor plecați se întorc să-și viziteze familiile. De aceea, gospodinele pregătesc mâncăruri preferate ale celor decedați și aprind lumânări în memoria lor, pentru a le asigura liniștea în lumea de dincolo.

Cine stă la soare pe 20 martie, va avea sănătate și energie

Superstițiile îndeamnă la grijă față de plante în această zi. A le rupe sau a le face rău este văzut ca un semn rău, care se poate întoarce împotriva celui care le-a stricat. „Cine calcă florile la echinocțiu, va avea pagubă în casă”, se spune din vechime.

Întrucât Soarele își recapătă forța după echinocțiu, se credea că expunerea la razele sale dimineața, pe 20 martie, aduce sănătate și energie. Bătrânii obișnuiau să iasă în curte și să se „încălzească” la soare, mulțumind pentru lumina care revine.

Dincolo de tradițiile locale, echinocțiul de primăvară e văzut ca un moment de armonie cosmică, în care energiile diurne și nocturne se echilibrează, oferind ocazia pentru purificare și noi începuturi.

Cum e celebrat echinocțiul de primăvară în alte țări

În alte culturi, echinocțiul este celebrat cu fast. De exemplu, în Iran, coincide cu Nowruz, Anul Nou Persan, o sărbătoare de peste 3.000 de ani, marcată de ritualuri de purificare și mese bogate.

În Japonia, festivalul Hanami celebrează înflorirea cireșilor, iar în Grecia, pregătirile pentru Paște încep cu o curățenie temeinică a caselor. Acest eveniment astronomic este influențat de calendarul gregorian și de anii bisecți, care ajustează alinierea Pământului cu Soarele.