Simona Ionescu / Redactor Șef
Eva Maria, care va împlini 7 ani în septembrie, a crescut jumătate din viață aproape în absența mamei, iar între cele două s-a instalat o distanță emoțională greu de ignorat. Abia acum, când Elena Udrea a obținut eliberarea condiționată, mama și fiica învață să se cunoască din nou.
Partenerul Elenei Udrea, Adrian Alexandrov, a vorbit deschis despre fragilitatea legăturii dintre cele două, explicând că timpul scurt și rar petrecut împreună în timpul detenției – doar câteva ore pe săptămână și o singură zi de permisie în aproape patru ani – nu a fost suficient pentru a contura o relație autentică de mamă și fiică. „Sunt străine una de cealaltă. Nu se cunosc absolut deloc”, a declarat el, subliniind cât de profund se resimțea ruptura creată de anii de separare.
Pentru Eva Maria, mama eliberată nu reprezintă o prezență familiară. Iar pentru Elena Udrea, revenirea alături de fiica sa nu înseamnă doar libertate, ci și începutul unui drum lung spre apropiere, conectare, spre construirea unei legături reale mamă-fiică, afective și stabile.
Este de la sine înțeles că reconectarea nu va fi simplă. Nu e vorba doar de a fi împreună fizic, ci de a recupera ani întregi de absență emoțională. Iar acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte, după cum explică terapeutul consultat de Rețete și vedete. În ciuda dificultăților, Elena Udrea pare hotărâtă să își concentreze eforturile pentru a-și recâștiga locul în viața fiicei sale și pentru a-i oferi o mamă pe care, până acum, a cunoscut-o prea puțin.
„Eva este fericită să ne întâlnim cu toți prietenii ei pentru că toți așteptau să o vadă pe mami. (…) Vacanța o să mi-o petrec cu Eva, înainte să înceapă clasa I și apoi cu siguranță că îmi voi continua activitatea în mediul privat, afacerile familiei și să mă implic foarte mult într-o asociație non-guvernamentală pentru sprijinul reintegrării persoanelor care au fost la închisoare”, a spus Elena Udrea după prima ei zi de libertate.
Ea a mai menționat că cele două s-au „obișnuit” una cu alta.
Eva Maria, care a absolvit clasa pregătitoare și care urmează să împlinească 7 ani, a spus că s-a „bucurat” să o vadă pe mama acasă.
Elena Udrea a fost încarcerată din 2022, în dosarul „Gala Bute”, în care i se impută un prejudiciu de 8 milioane de lei. Ea a stat în penitenciar până pe 17 iulie 2025, când a primit o sentință favorabilă ce i-a permis eliberarea condiționată, de îndată. În aceeași zi, fostul ministru al Turismului a părăsit instituția de detenție și a mers acasă.
Iubitul Adrian Alexandrov a întâmpinat-o singur la poarta penitenciarului. După repetatele momente în care fetița lor a crezut că mami va veni acasă, a dorit să nu o expună.
În toți anii detenției partenerei sale, antreprenorul a fost tată și mamă pentru fiica lor. A renunțat inclusiv la bonă pentru a petrece cât mai mult timp alături de fiica sa. A încercat cu toate puterile să îi facă viața frumoasă și așteptarea mamei mai ușoară.
Camelia Lipoczi, psiholog clinician, specialist în traumă și atașament, a explicat pentru cititorii noștri care este impactul detenției asupra copilului și drumul spre reconectare, atunci când mama lipsește.
„În primii ani de viață, copilul își clădește întreaga hartă emoțională pe baza prezenței și răspunsurilor părinților săi. Atunci când o mamă dispare brusc din peisaj – indiferent de motiv – lumea copilului se poate tulbura profund.
În cazul de față, vorbim despre o fetiță de 6 – 7 ani care a trăit mai bine de jumătate din viața ei fără mamă, în timp ce aceasta s-a aflat în detenție. Detenția unui părinte este o realitate dificilă, dar nu imposibil de gestionat. Felul în care adulții din jurul copilului navighează această situație face toată diferența între traumă și reziliență”, a arătat psihologul.
Efectele absenței mamei asupra copilului sunt majore. În lipsa unei prezențe materne continue, copilul își poate forma mecanisme de apărare timpurii – fie de retragere, fie de hiperindependență, fie de anxietate de separare.
„Între 0 și 6 ani, copilul se află într-un proces continuu de formare a atașamentului. Absența mamei, mai ales dacă nu este explicată într-un mod adaptat vârstei, poate produce o stare de insecuritate emoțională. Copilul poate interpreta lipsa mamei drept abandon, respingere sau chiar o consecință a propriei purtări”, a mai explicat Camelia Lipoczi.
Un copil care a trăit o separare de mamă într-o perioadă atât de timpurie are nevoie, mai presus de orice, de conectare, siguranță și sens. Cu implicarea ambilor părinți, cu sprijinul comunității și cu răbdare, copilul poate învăța că oamenii greșesc, dar pot repara.
Mai mult decât un trecut dificil, ceea ce modelează un copil este calitatea relațiilor prezente. Și în acest sens, nu este niciodată prea târziu să se construiască, cu grijă, o legătură autentică între mamă și copil.
În această perioadă, rolul tatălui este esențial, mai arată specialistul consultat de noi, și, în cazul de față, Adrian Alexandrov a reușit exemplar să facă față situației.
„Tatăl are un rol esențial, nu doar ca figură parentală rămasă în viața copilului, ci și ca pod emoțional între mamă și copil. Într-un context în care unul dintre părinți lipsește, celălalt devine sursa principală de stabilitate, siguranță și sens.
Un tată empatic, prezent și echilibrat poate amortiza impactul absenței mamei. Prin felul în care vorbește despre mamă – fără vinovăție, fără etichete, dar nici fără a minimaliza situația – oferă copilului un model sănătos de a înțelege complexitatea vieții și a greșelilor umane.
De asemenea, tatăl este adesea primul filtru în procesul de reintegrare a mamei: încurajarea legăturii, crearea de contexte pozitive pentru reconectare și oferirea de siguranță emoțională ambilor”, a mai explicat psihologul.
Pentru un copil care nu își amintește bine perioada de început alături de mamă, întâlnirea poate fi încărcată de așteptări, dar și de confuzie. Mama poate fi percepută ca o străină sau, dimpotrivă, ca o figură idealizată. În ambele cazuri, realitatea va fi diferită de proiecția copilului, iar această diferență poate genera reacții emoționale contradictorii.
„Este important ca reintegrarea să nu se facă brusc, ci treptat, cu multă răbdare și respect față de ritmul copilului. Mama trebuie să fie disponibilă emoțional, sinceră și răbdătoare, evitând să forțeze apropierea sau să „recupereze timpul pierdut” într-un ritm nerealist”, transmite terapeutul.
În cazul persoanelor publice, povara opiniei sociale este și mai puternică. Nu doar adultul este vizat, ci și copilul, chiar dacă indirect. Este esențial ca cei din jur – familie extinsă, educatori, comunitate – să fie atenți la cum vorbesc despre acest subiect.
„Etichetele, ironiile sau compasiunea excesivă pot amplifica rușinea și confuzia copilului. Ceea ce contează pentru un copil nu este trecutul părinților, ci calitatea prezenței lor în aici și acum”, mai spune Camelia Lipoczi.
Camelia Lipoczi, psiholog clinician, specialist în traumă și atașament, a oferit o listă de sfaturi pentru reconectarea dintre părinți și copii în cazul unei situații de genul celei trăite de Elena Udrea și familia ei.
Pentru părinți:
* Comunicare sinceră, adaptată vârstei – Copilul trebuie să primească explicații clare, pe înțelesul său, fără minciuni, dar nici fără detalii inutile.
* Validarea emoțiilor copilului – Orice emoție exprimată (tristețe, furie, confuzie, bucurie) trebuie ascultată și acceptată, nu corectată sau ignorată.
* Construirea unei relații noi, nu reluarea celei vechi – Mama ar trebui să-și cunoască din nou copilul, cu curiozitate și respect pentru cine este el acum.
* Stabilitate și predictibilitate – Copilul are nevoie de rutine, de coerență între părinți și de un sentiment că adulții lucrează împreună pentru binele lui.
* Sprijin psihologic – Consilierea psihologică, individuală sau de familie, poate facilita comunicarea, preveni acumularea tensiunilor și oferi un spațiu sigur de procesare a emoțiilor.
Pentru mamă:
* Acceptarea faptului că reîntregirea relației va dura și că va presupune răbdare, uneori și respingeri temporare.
* Implicarea în activități simple și naturale cu copilul (joacă, povești, gătit împreună), fără presiunea de a compensa trecutul.
* Reflectarea propriei experiențe și asumarea ei, nu doar pentru copil, ci și pentru propria vindecare emoțională.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
