Expresia ,,țară bananieră’’ nu e o glumă. Este povestea unei democrații zdrobite de CIA

Puțini știu însă că termenul își are rădăcinile în America Centrală, în Guatemala anilor ’50, unde o companie de banane și CIA au orchestrat o lovitură de stat care a spulberat democrația abia câștigată.

Cum au transformat bananele o țară întreagă

În prima jumătate a secolului XX, economia și politica din Guatemala erau dominate de United Fruit Company (azi Chiquita Brands). Compania americană controla aproape jumătate din terenurile agricole, infrastructura feroviară, telefonia și exporturile de banane. Sub regimul dictatorial al lui Jorge Ubico, United Fruit dicta salariile, legile muncii și chiar deciziile guvernamentale.

Nu întâmplător, jurnaliștii și analiștii au început să folosească termenul de „banana republic”, tradus la noi ca „țară bananieră”, pentru a descrie un stat în care o singură companie străină exploatează resursele și populația cu sprijinul politicienilor corupți.

Revoluția democratică din 1944 și speranțele de schimbare

Când dictatorul Ubico a fost răsturnat în 1944, Guatemala a intrat pentru prima dată pe un drum democratic. Au fost organizate alegeri libere, s-au introdus salariul minim și votul aproape universal, iar statul a început să construiască școli și infrastructură.

Apogeul reformelor a venit în 1951, odată cu președinția lui Jacobo Árbenz. Cel mai ambițios proiect al său a fost Decretul 900, o reformă agrară prin care terenurile nelucrate ale marilor latifundiari urmau să fie redistribuite țăranilor fără pământ. Printre cei vizați: United Fruit, care deținea sute de mii de hectare nefolosite.

Guvernul a despăgubit companiile pe baza valorilor declarate de ele în rapoartele fiscale. Numai că United Fruit își subevaluase constant terenurile pentru a evita taxele. Rezultatul: în doar câțiva ani, compania pierduse aproape 40% din proprietăți.

Cum a convins United Fruit Washingtonul că Guatemala e „comunistă”

Speriați că își pierd privilegiile, directorii United Fruit au lansat o campanie agresivă de lobby la Washington. Contextul era favorabil: în plin Război Rece, orice mișcare de stânga putea fi prezentată drept o amenințare sovietică.

Legăturile companiei erau impresionante: Secretarul de Stat american, John Foster Dulles, fusese avocatul United Fruit, iar fratele său, Allen Dulles, directorul CIA, făcuse parte din Consiliul de Administrație al companiei. De asemenea, șeful PR-ului United Fruit era căsătorit cu secretara personală a președintelui Eisenhower.

Cu asemenea conexiuni, povestea că Guatemala devenise o „bază comunistă” a prins rapid rădăcini la Casa Albă.

Operațiunea PBSuccess: lovitura de stat din 1954

În 1953, CIA a lansat Operațiunea PBSuccess, menită să răstoarne guvernul lui Árbenz. Planul includea: recrutarea lui Carlos Castillo Armas, un colonel exilat, finanțarea și înarmarea a circa 480 de mercenari, propagandă radio care să inducă panică în rândul populației și armatei și raiduri aeriene conduse de piloți americani.

Pe 18 iunie 1954, „armata” lui Castillo Armas a pătruns în Guatemala. Deși slabă ca forță militară, intervenția a fost dublată de o campanie psihologică devastatoare: știri false despre o invazie uriașă, zvonuri despre ape otrăvite, mesaje radio alarmiste.

Demoralizat și lipsit de sprijin popular, Árbenz a demisionat pe 27 iunie 1954, refugiindu-se la ambasada Mexicului.

După lovitura de stat: dictatură, război civil și genocid

Castillo Armas a preluat puterea și a anulat rapid reformele democratice: a scos partidele de opoziție în afara legii, a arestat și executat mii de opozanți și a restaurat privilegiile United Fruit.

Lovitura de stat a deschis calea către o perioadă întunecată. Între 1960 și 1996, Guatemala a fost măcinată de un război civil sângeros. Armata, sprijinită de SUA, a declanșat campanii de „pământ pârjolit” împotriva comunităților indigene mayașe, suspectate de simpatii comuniste.

Potrivit unui raport al ONU din 1999, aproape 200.000 de oameni, majoritatea mayași, au fost uciși în ceea ce este numit astăzi „genocidul din Guatemala” sau „Holocaustul tăcut”.

Când adevărul a ieșit la iveală

Mult timp, documentele CIA despre Operațiunea PBSuccess au rămas secrete. Abia în anii ’90 au fost desecretizate și au confirmat rolul direct al SUA în răsturnarea democrației.

În 1999, președintele Bill Clinton a recunoscut oficial implicarea americană și a cerut scuze poporului guatemalez. În 2011, și guvernul din Guatemala și-a cerut scuze familiei lui Árbenz, recunoscând amploarea abuzurilor.

Expresia „țară bananieră” nu este doar o metaforă ironică, ci reflectă o realitate istorică dură: statele mici din America Latină au fost controlate de corporații străine și puteri externe, iar democrațiile lor fragile au fost zdrobite în numele profiturilor. Guatemala rămâne exemplul clasic: o țară redusă la statutul de plantație de banane, sacrificată pe altarul Războiului Rece și al lăcomiei corporatiste.