Simona Ionescu / Redactor Șef
O descoperire legată de unul dintre cele mai importante episoade ale creștinismului readuce în atenție o întrebare veche de aproape două milenii: ce s-a întâmplat, de fapt, după răstignirea lui Iisus? Un cercetător spaniol susține că a identificat indicii importante într-un text atribuit istoricului evreu Flavius Josephus, care ar putea păstra o relatare despre apariția lui Iisus în viață, la trei zile după moarte.
Pasajul se găsește în lucrarea Antichități iudaice, încheiată de Josephus în jurul anilor 93–94 d.Hr. Istoricul, care nu era creștin, a descris mai multe evenimente și personaje din lumea iudaică a vremii. Printre acestea se numără și Iisus, într-un fragment cunoscut de cercetători sub numele de Testimonium Flavianum.
Jesus Fernandez-Pedrera Correa, un cercetător independent din Spania, a analizat mai multe versiuni ale acestui pasaj, transmise de-a lungul secolelor în limbile greacă, latină, arabă și siriacă. Comparația l-a condus la o ipoteză interesantă: forma inițială a textului ar fi putut reda ceea ce susțineau că au văzut adepții lui Iisus, nu o afirmație directă a istoricului că învierea s-a petrecut cu adevărat.
Într-una dintre versiunile cunoscute apare formularea potrivit căreia Iisus „li s-a arătat viu din nou în a treia zi”, după ce profeții ar fi prezis aceste lucruri. Alte variante păstrează ideea apariției sale în viață după răstignire, însă exprimarea diferă de la o traducere la alta.
Tocmai aceste diferențe au atras atenția cercetătorului. În versiunea latină apare formularea că Iisus li s-a arătat viu în a treia zi, în timp ce textul arab prezintă apariția mai degrabă ca pe un lucru relatat de discipolii săi.
Cercetătorul consideră că unele formulări din versiunea greacă ar fi putut fi adăugate ulterior de copiști creștini. Printre acestea se numără referirea la profețiile divine, dar și afirmația că Iisus era Hristos. O asemenea intervenție ar fi putut transforma, în timp, relatarea despre credința discipolilor într-o formulare care pare să susțină direct învierea.
Flavius Josephus era un istoric evreu, nu un adept al creștinismului. De aceea, cercetătorii au dezbătut de multă vreme autenticitatea anumitor expresii din pasaj, care par să reflecte convingeri creștine. Scrierile sale originale nu s-au păstrat, iar textul a ajuns până în prezent prin copii și versiuni transmise de-a lungul timpului.
Analiza lui Fernandez-Pedrera Correa se bazează tocmai pe compararea acestor variante. El sugerează că formularea inițială ar fi putut consemna afirmațiile celor care spuneau că l-au văzut pe Iisus după moarte. Nu ar fi, așadar, neapărat o confirmare personală a istoricului, ci o consemnare a relatărilor care circulau în comunitatea creștină timpurie.
Studiul mai atrage atenția asupra unei alte informații din pasaj: adepții lui Iisus au continuat să existe în vremea lui Josephus. Această referire este considerată de cercetător mai apropiată de stilul istoricului și mai puțin afectată de diferențele dintre versiunile păstrate.
Lucrarea lui Fernandez-Pedrera Correa este o cercetare preliminară, care nu a trecut încă prin evaluarea altor specialiști. În plus, nu a fost descoperit un manuscris original de acum 2.000 de ani: analiza pornește de la copii și traduceri ulterioare ale textului. Chiar și așa, comparația readuce în discuție una dintre cele mai controversate relatări antice despre Iisus și felul în care aceasta a fost transmisă de-a lungul secolelor.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
