Simona Ionescu / Redactor Șef

Istoria oglinzilor de la Castelul Peleș. S-au făcut ședințe de spiritism

Istoria oglinzilor de la Castelul Peleș. S-au făcut ședințe de spiritism
Nu există turist român sau străin care pune piciorul în Sinaia, să nu-și dorească să treacă pragul celebrului Castel Peleș.

De peste 100 de ani, Castelul Peleș are secretele sale pe care nu le cunoaște nimeni. Iată câteva lucruri foarte puțin cunoscute despre reședința de vară a regelui Carol I.

Cine a trecut o singură data pragul Castelului Peleș se va reîntoarce mereu în acest loc magnific. E ceva care atrage turistul, care-și va dori să redescopere lucruri cu adevărat tulburătoare despre clădirea fantastică, sub care sub îngropate zeci de monede de aur de 20 de lei.

Primele monede cu chipul regelui Carol I, interzise se suveranitatea otomană. Să fie oare vorba de celebrele oglinzi venețiene, cu dimensiuni impresionante? Sau poate serviciul de cafea de porțelan japonez, numit „coajă de ou”, din care-și bea cafeaua regina Elisabeta?

Sau poate cele 160 de încăperi ale impresionantului castel, din care 30 sunt săli de baie? Răspunsul îl veți găsi doar când veți intra în magnifica clădire, gândită ca muzeu și deschisă publicului chiar de pe vremea lui Carol I. Atunci când se plătea un preț modic, se vizita doar partea oficială, adică parterul, iar banii erau folosiți de regina Elisabeta pentru a-i ajuta pe cei sărmani.

Prima construcție din România care a avut curent electric

Castelul Peleș este nu doar prima clădire din țară care a avut curent electric, dar și un sistem de încălzire centrală, care funcționează și în ziua de astăzi, precum și primul sistem pentru aspirația prafului (aspirator) și acesta funcțional chiar și în zilele noastre.

Și tot în Peleș se găsesc singurele picturi purtând semnătura lui Gustav Klimt, dar și o colecție impresionantă de 800 de vitralii lucrate în Austria și Germania.

Dar o istorie aparte o au fantasticele oglinzi venețiene, șase la număr, de peste trei metri, cea mai mare, având înălțimea de cinci metri.

Transportate în care cu fân trase de boi

Ca să transporți asemenea lucruri ar fi greu și în ziua de astăzi, însă atunci totul se desfășura ca la carte. Oglinzile, realizate în Veneția, au fost aduse pe Dunăre cu vaporul până la Braila, apoi urcate în tren până la Sinaia. Din gară și până la Peleș au fost urcate în care cu fân, trase de boi.

În atelierul de picture al reginei Elisabeta, turiștii vor vedea un serviciu de cafea din porțelan japonez, numit „coajă de ou”, cum nu există în lumea. Acesta este atât de subțire încât e translucid și se crede că ar fi ajuns la Castelul Peleș, fiind transportat în unt. „Fiecare ceșcuță și fiecare farfurioară sunt pictate manual cu motive florale.

Oglinzile venețiene de la castelul Peleș

Te poți uita prin interior și vezi modelul de la exterior, atât este de subțire materialul. Se presupune că serviciul a fost transportat în unt. Untul cald era turnat peste piesă, se lăsa într-un cub ca să se întărească și transportul era astfel mult mai ușor”, au explicat muzeografii.

Cum făcea regina Elisabeta ședințele de spiritism

Și mai puțin cunoscute sunt ședințele de spiritism din Castelul Peleș. Acestea erau organizate de însăși regina Elisabeta, ajutată de Elena Văcărescu, domnișoara sa de onoare, pentru a reuși să ia legătura cu spiritul fiicei sale, Maria, plecată la o vârstă fragedă din această lume.

Istoria spune că regina nota totul într-un caiet special, spre șocul regelui Carol. Din motive care încă nu se cunosc, acest caiet a fost ars de dentisul Casei Regale, nu înainte de a fi făcute câteva copii care ar fi intrat în posesia lui Carol I, dar nu se cunoaște dacă mai există acum sau nu.

În orice caz, se spune că regele era șocat de ceea ce a citit în notițe, subliniind că „îți fac părul măciucă”.  Legenda spune că și acum, în nopțile cu lună plină, la Peleș apar fantomele regilor și reginelor României. Să fie acesta motivul pentru care locul nu a fost niciodată pe placul soților Ceaușescu, care au ajuns aici doar o singură dată?

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre