Legătura dintre Călin Georgescu și Aleksandr Dughin, dezvăluită de hackeri. Ideologul lui Putin are un plan sinistru cu România

Atunci când Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, în decembrie 2024, argumentul a fost influențarea alegerilor precum și suspiciunea unor legături ruse ale lui Călin Georgescu. În plus, candidatul a susținut atunci că nu a beneficiat de finanțare pentru campanie, cu toate că dovezile spuneau altceva.
La acel moment, Putin a comentat personal alegerea inițială de a renumăra voturile.
„Un candidat nu a plăcut autorităților, așa că au decis să refacă numărarea voturilor”, a declarat atunci Putin, înainte ca CCR să anuleze alegerile din România. De atunci, legăturile dintre Călin Georgescu și Rusia sunt investigate, iar acum au apărut și noi dovezi, oferite chiar de către hackeri ucraineni.
Afinitatea lui Călin Georgescu la adresa lui Putin și a Rusiei a fost recunoscută chiar de către el. În trecut, a discutat de multe ori despre liderul rus, pe care l-a numit „un om care își iubește țara”. Pe lângă aceasta, este mare fan al teoriilor conspiraționiste, susținând inclusiv că Lucian Blaga este interzis în școlile din România, dar și că apa nu este H2O (formula chimică a apei).
Acum, o serie de documente extrase de către hackeri din computerul lui Aleksandr Dughin arată că Georgescu s-a aflat printre cei 24 de români cu interese proruse prezenți la o întâlnire la Viena, se arată într-un articol publicat de Adevărul.ro.
În 2014, la Viena, Georgescu s-a aflat printre cei 24 de români prezenți la o întâlnire cu interese pro-ruse, conform unor documente scurse din computerul lui Aleksandr Dughin și obținute de hackeri ucraineni.
Site-ul ucrainean Texty a publicat un raport bazat pe informații obținute de grupul de hackerii Șaltai Boltai (Humpty Dumpty), care au spart contul de e-mail al lui George Gavrișa, asistentul personal al ideologului rus Dughin. Potrivit acestora, printre documentele descoperite se află o listă de persoane grupate pe țări, selectate de Dughin pentru a construi un cerc de influență pro-rus.
Jurnaliștii de la Texty, un site ucrainean de investigații, au analizat arhiva de e-mailuri furate și au publicat un document intitulat „Anexa nr.1”, care conține referințe directe la România. Conform acestui document, redactat de echipa lui Dughin, în mai multe țări ar fi fost vizate persoane influente pentru crearea unui club de elită și/sau a unui grup de influență prin intermediul Russia Today – postul media finanțat direct de Kremlin.
Lista acoperă țări din întreaga lume, de la Italia și Argentina până la România și Chile, fiecare având alături mai multe nume de „prieteni ai Rusiei”. Cele mai multe persoane menționate ca fiind în sfera de influență a Kremlinului provin din România, Polonia și Turcia.
Pe listă apar figuri marcante ale vieții publice românești: politicieni, lideri universitari, scriitori, intelectuali și chiar preoți. Unii au afinități declarate față de Kremlin, în timp ce alții sunt enumerați ca membri ai așa-numitei liste de prietenie româno-rusă.
Documentul subliniază explicit strategia de construire a acestui cerc de influență:
„Țări și persoane, unde există baze pentru crearea unui grup de elită și/sau grupări de influență informațională (…) Cu toate aceste persoane, Alekandr Ghelievici Dughin sau reprezentanții lui, s-au întâlnit personal, abordând în mod indirect sau direct posibilitatea participării lor într-o inițiativă organizatorică și/sau informațională de orientare rusă”.
În ceea ce privește alegerile anulate de anul trecut, sistemul de informații al Italiei (AISE) a raportat că actori de stat ruși au fost responsabili pentru 34 de atacuri hibride care au vizat procesul electoral.
De asemenea, au fost raportate 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, provenind de pe servere legate de Kremlin din 33 de țări, precum și crearea a 25.000 de conturi de bot pe TikTok.
Recent, Ministerul de Externe al României i-a declarat pe atașatul militar al Rusiei la București, Viktor Makovski, și adjunctul acestuia, Yevgeni Ignatiev, persona non grata. Numele lui Ignatiev ar apărea în documente asociate cu Georgescu.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook