Locurile din Europa unde oamenii trăiesc cel mai mult. Ce fac ca să ajungă la peste 100 de ani
Oamenii din zona albastră a Sardiniei, spun cercetătorii, rămân activi, își păstrează rolul în comunitate și aleg activități care le mențin mintea și corpul în mișcare.
În regiunea Ogliastra, din centrul-estul Sardiniei, longevitatea nu este un detaliu statistic, ci o realitate vizibilă în viața de zi cu zi. În cele șase sate incluse în așa-numita zonă albastră, proporția centenarilor născuți între 1880 și 1900 a fost de circa cinci ori mai mare decât în restul Europei și de trei ori mai mare decât în Sardinia luată ca întreg.
Mai mult, raportul dintre femeile și bărbații care depășesc un secol este aproape egal, o situație rară la nivel mondial. Pentru a evita orice eroare, echipele de cercetare au verificat cazurile persoanelor trecute de 90 de ani prin registre civile și bisericești și prin reconstruirea genealogiei familiilor. Tocmai această rigoare documentară a făcut din zona sardinică unul dintre cele mai atent studiate laboratoare naturale ale îmbătrânirii.
Cel mai recent studiu, publicat în International Journal of Applied Positive Psychology de cercetători de la Universitatea din Cagliari, a analizat 125 de adulți cu vârste între 71 și 101 ani. Oamenii din zona albastră au fost comparați cu un grup dintr-o localitate rurală sardinică din afara zonei.
Participanții au completat chestionare despre calitatea vieții, personalitate și rutină, precum și teste pentru funcționarea cognitivă. Rezultatul important este că oamenii din comunitățile longevității au obținut scoruri mai ridicate la deschiderea către experiențe noi și la competența emoțională.
Ei au raportat strategii mai eficiente de a face față problemelor cotidiene și o implicare mai frecventă în activități stimulante. Autorii nu afirmă că aceste trăsături conduc la o viață lungă.

Diferența se vede și în programul săptămânal. Oamenii din zona albastră dedicau, în medie, 11,3 ore activităților recreative care solicită fizic sau cognitiv, comparativ cu 6,8 ore în grupul de control. Grădinăritul, mersul pe jos, cititul și întâlnirile din centrele comunitare nu apar ca performanțe spectaculoase, dar formează o rutină constantă.
Oamenii nu încearcă să reproducă toate ritmurile tinereții; aleg ceea ce încă pot face bine și ceea ce le oferă satisfacție. La fel de relevant este statutul social al vârstnicilor. În aceste sate, oamenii nu sunt împinși la marginea vieții publice odată cu pensionarea.
Oamenii continuă să fie prezenți în familie și comunitate, iar sentimentul de utilitate rămâne puternic. Relațiile cu rudele și prietenii din afara familiei au fost evaluate mai favorabil de oamenii din zona albastră, potrivit analizei.
Locurile din Europa unde oamenii trăiesc cel mai mult. Ce fac ca să ajungă la peste 100 de ani. Această concluzie completează imaginea tradițională a dietei mediteraneene. Alimentația simplă și mișcarea moderată contează, dar nu explică singure rezultatul. Oamenii din Ogliastra trăiesc într-un cadru în care contactul social este repetat, activitatea are un scop, iar problemele sunt gestionate în rețele de sprijin.
Curiozitatea, reziliența și participarea comunitară devin, astfel, factori la fel de importanți ca meniul zilnic pentru longevitate. Alte „zone albastre” sunt Ikaria, în Grecia, Okinawa, în Japonia, și peninsula Nicoya, din Costa Rica. Eticheta nu înseamnă însă că există o rețetă universală. Genele, mediul, alimentația, organizarea comunității și resursele psihologice se suprapun diferit de la un loc la altul.
Ce spunea o femeie care a trăit 117 ani

María Branyas Morera, o femeie din Spania, născută în SUA, a fost cea mai bătrână persoană din lume până în 2024. A avut o poveste extraordinară a vieții. Secretul ei vine să confirme studiul științific invocat: evitarea oamenilor toxici.
Potrivit Guiness World Records, a fost considerată a opta cea mai bătrână persoană din istorie fiindcă a trăit 117 ani și 168 de zile. A murit în somn, în august 2024, și s-a spus că nu a avut probleme de sănătate de-a lungul vieții. Înainte să treacă la cele veșnice, a spus familiei că cel mai mult îi va lipsi cafeaua de dimineață.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook