Simona Ionescu / Redactor Șef

Muncitorii români, exploatați la ei acasă. Fac uniforme pentru polițiștii europeni

Muncitorii români, exploatați la ei acasă. Fac uniforme pentru polițiștii europeni
Europa începe să afle că în România oamenii muncesc din greu pe salarii mici, insuficiente să le ajungă pentru traiul zilnic. Un raport al unui ONG din Belgia arată cum sunt exploatați muncitorii români de către companii străine. Veniturile muncitorilor din România sunt uneori la fel de mici ca în Bangladesh, se relevă în raport.

Raportul ONG-ului din Belgia arată că polițiștii și militarii din UE au haine cusute de muncitori români, prost plătiți în fabricile de la Fălticeni și Iași.

Noi știm, și am scris, că uniforme pentru polițiștii italieni se fac și la Bacău și Suceava. Patronii italieni sau nemți sau belgieni câștigă licitațiile și, de multe ori, subcontractează unor firme mici din România. De multe ori, o parte din aceste firme sunt controlate integral chiar de antreprenorii italieni.

În baza raportului organizației din Belgia, Deutsche Welle publică astăzi, 9 iulie, un articol despre ce se petrece cu muncitorii români, din care redăm cele mai importante pasaje.

„Un nou scandal care are în centrul atenției mâna de lucru ieftină din România a izbucnit în Belgia: uniformele polițiștilor, militarilor și factorilor poștali din regatul federat dar și din alte state europene sunt fabricate de muncitori români în condiții inumane de lucru, conform unui raport publicat de o organizație non-guvernamentală.

Angajații sunt prost plătiți și deseori victime ale unor tratamente abuzive din partea patronilor fabricilor deschise de companiile Seyntex și Sioen, lideri ai pieței belgiene, din Fălticeni și Iași. Salariile le ajung textiliștilor doar pentru a-și asigura hrana și a-și plăti obligațiile lunare. Reprezentanți ai celor două fabrici ieșene, Motexco și Siorom, ar fi primit dispoziții de la patronate să reducă bonurile de masă ale angajaților pentru a îndeplini baremul de cheltuieli cu forța de muncă.

Bani puțini, condiții inumane

Muncitorii de la Motexo primesc cel mult un sfert din cele 22 de vouchere la care ar avea dreptul conform legislației muncii. „Nu știm niciodată câte tichete primim la sfârșitul lunii. Luna trecută ni s-au dat doar 5. Ne-au spus că nu am îndeplinit planul. Lucrăm fără pauză opt ore pe zi și suntem astfel tratați”, a povestit un textilist citat în raportul organizației We Social Movements. Într-adevăr, de multe ori, producția se limitează la doar o treime din stocul prevăzut, dar, spun autorii raportului, vina nu este a muncitorilor, ci a celor care au planificat producția. În plus, hala de producție este una veche, din vremea comunistă; vara, căldura este insuportabilă, ventilația este insuficientă, geamurile nu se deschid, iar sursa de apă este depășită de nevoile angajaților.

Mulți dintre angajați lucrează complementar în agricultură, pentru a trece peste limita subzistenței și a putea investi în educația copiilor și în nevoile de sănătate, scrie raportul citat de postul public belgian de televiziune RTBF-info și de The Brussels Times.

Stat neglijent, patron indiferent

Documentul precizează că Seyntex livrează materiale de protecție în peste 20 de țări și se laudă că „produsele corespund celor mai ridicate standarde pentru siguranța partenerilor”. Conform Camerei de comerț belgiano-română, uniformele de la Fălticeni sunt purtate de militari belgieni, olandezi, francezi, români și italieni; de asemenea, de polițiști din Belgia, Țările de Jos și Franța, de angajați ai unor companii aeriene din Belgia și Țările de Jos, ai aeroporturilor Bruxelles și Viena și ai serviciilor poștale belgiene”.

Foto: Matteo Salvini și crabinierii, îmbrăcați în uniforme făcute la Bacău

Dieta cu pâine cu unt topește grăsimea în timp record

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre