Secretele celebrului Panteon din Roma. De aproape 2000 de ani, ploaia pătrunde în el, dar nimic nu se strică
Construit inițial de Marcus Agrippa între 25-27 î.Hr. ca templu dedicat tuturor zeilor romani, a fost reconstruit complet de împăratul Hadrian în jurul anului 126 d.Hr., după ce incendiile distruseseră versiunile anterioare.
Astăzi, la aproape două milenii distanță, structura Panteonului din Roma rămâne intactă, adăpostind cea mai mare cupolă de beton nearmat din lume, un diametru de 43,3 metri, egal cu înălțimea de la podea până la vârf, permițând încadrarea perfectă a unei sfere imaginare în interior.
În centrul acestei cupole se află Oculusul, o deschidere circulară cu un diametru de aproximativ 8,7 metri singura sursă de lumină naturală și poarta prin care ploaia pătrunde liber în interior.
Când cerul Romei se deschide, apa cade direct pe podeaua de marmură, creând un spectacol hipnotic: picături de ploaie care par să danseze în razele filtrate. Dar, în ciuda a mii de furtuni trecute, nimic nu se deteriorează.
Secretul? O podea ușor convexă, înclinată cu circa 30 de centimetri spre margini, care direcționează apa către 22 de găuri discrete de drenaj.
Acestea se conectează la un sistem antic de canalizare, evacuând rapid lichidul fără a lăsa urme de bălți sau umezeală persistentă. Uneori, curenții de aer ascendenți generați de forma domului fragmentează ploaia ușoară, dând iluzia că picăturile evită deschizătura, un efect optic care adaugă la aura mistică a locului.
Rezistența Panteonului nu se datorează norocului, ci unei inginerii ingenioase, pierdută parțial în timp. Zidurile au o grosime de până la 6,4 metri la bază, construite din beton roman cu agregate variate: de la materiale grele în fundație la materiale ușoare precum piatră ponce în zonele superioare.
Cupola, cu o greutate de peste 4.500 de tone, este sculptată în interior cu cinci rânduri de 28 de casete adâncite, care nu sunt doar ornamentale, ci elimină material suplimentar, ușurând structura fără a compromite stabilitatea.
Paradoxal, Oculusul acel gol aparent vulnerabil, funcționează ca un inel de compresie, distribuind forțele uniform către bază și prevenind colapsul vârfului, punctul cel mai slab al oricărei cupole tradiționale.

Intrarea impunătoare, o poartă susținută de 16 coloane monolitice din granit egiptean, fiecare cântărind circa 60 de tone și înaltă de 11,9 metri, ascunde o poveste de logistică imperială.
Extrase din carierele de la Mons Claudianus, transportate pe Nil, traversând Mediterana și urcând pe Tibru, aceste coloane ilustrează ambiția romană la scară monumentală. Puțin cunoscut este faptul că inițial poarta avea trepte, eliminate ulterior de ridicarea nivelului solului, iar pedimentul era decorat cu reliefuri de bronz aurit, posibil un vultur imperial.
Printre secretele mai puțin știute ale Panteonului se numără transformarea sa în biserică creștină în anul 609 d.Hr., dedicată Sfintei Maria și Martirilor, ceea ce l-a protejat de jefuirea materialelor, spre deosebire de alte monumente romane.
Aici odihnesc rămășițele pictorului Renașterii Raphael, înmormântat în 1520, alături de doi regi ai Italiei moderne, e vorba de Vittorio Emanuele II și Umberto I și regina Margherita. Un alt detaliu fascinant este faptul că Oculusul servește ca un ceas solar gigantic.
Pe 21 aprilie, ziua tradițională a fondării Romei, la prânz, raza de soare iluminează exact intrarea, un efect calculat probabil pentru a-l pune în lumină pe împărat în Antichitate.
De Pentecost (la 50 de zile după Paște, când la români se sărbătoresc Rusaliile), pompierii aruncă petale de trandafiri roșii prin deschizătură, simbolizând coborârea Duhului Sfânt, o frumoasă tradiție păstrată din cele mai vechi timpuri.
Sursă foto: www.tvl.ro
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook