Simona Ionescu / Redactor Șef
Cunoscută drept „fata diavol” de localnici și „poltergeist-ul român” de cercetători internaționali, Eleonora Zugun are o poveste care a atras atenția oamenilor de știință, jurnaliștilor și pasionaților de ocultism. Totuși, dincolo de senzaționalism, cazul ei studiat riguros, nu a putut fi niciodată explicat pe deplin.
Eleonora Zugun s-a născut pe 24 mai 1913, în satul Talpa din comuna Cândești, județul Botoșani, într-o familie modestă de țărani. Viața ei obișnuită s-a schimbat brusc în februarie 1925, când avea aproape 12 ani, când au început fenomenele stranii: obiecte care se mișcau singure, pietre aruncate de nicăieri și zgomote inexplicabile în casă.
Sătenii, înspăimântați, au acuzat-o de posesie demonică, numind-o „drac” sau „fata diavol”. Familia, disperată, a trimis-o la bunica ei, dar fenomenele au continuat cu și mai mare intensitate.
Eleonora a fost dusă la un preot local pentru exorcizare, dar tentativele au eșuat spectaculos: vase și ferestre s-au spart în prezența martorilor, iar preotul se spune că ar fi fugit de frică. În cele din urmă, „fata diavol” a fost internată temporar într-un sanatoriu din Cernăuți, dar fenomenele paranormale au persistat.
În acest loc, a intrat în atenția presei și a oamenilor de știință. Un jurnalist, Kubi Klein, a „descoperit-o” și a adus-o la Viena pe 29 ianuarie 1926, unde a fost luată în custodie de contesa austriacă Zoe Wassilko-Serecki, o pasionată de parapsihologie.
Contesa, fascinată de caz, i-a oferit Eleonorei o cameră în locuința sa din Viena și a invitat specialiști să o studieze. Fata diavol a început să aibă parte și de alte lucruri: mușcături, zgârieturi și umflături care se formau spontan pe pielea fetei, adesea în prezența martorilor.
Peter Mulacz, într-o reevaluare a cazului, a documentat peste 3.000 de incidente, dintre care 844 extrem de bine atestate, împărțite în două faze principale: una în Viena (1.754 de evenimente) și alta în timpul călătoriilor (1.306).
Contesa a încercat metode inovatoare, inclusiv psihanaliză, primul caz de acest fel pentru un subiect poltergeist și sesiuni de comunicare cu subconștientul Eleonorei. Dar nimeni nu a putut să înțeleagă ce se întâmplă cu „fata diavol”.
Cazul a ajuns internațional când Eleonora a fost invitată la Londra, în octombrie 1926, la National Laboratory for Psychical Research, unde celebrul investigator paranormal Harry Price a preluat studiul.
Price a observat și documentat fenomene similare: obiecte mișcându-se, urme de dinți apărând brusc pe brațul fetei, care se transformau în umflături și apoi dispăreau. Presa britanică, inclusiv Sunday Mail, a relatat zilnic despre „fata poltergeist din România”, descriind incidente șocante.
Inclusiv membri ai Societății Regale Britanice s-au implicat, iar Price a filmat parte din evenimente pentru documentare. Filosoful german Johannes Maria Verweyen, martor ocular, a descris cărți mișcându-se ca împinse de o mână invizibilă, excluzând orice posibilitate de vreun truc.
Brusc, în 1928, când Eleonora a împlinit 15 ani, totul a încetat fără nici o explicație sau tratament. Pentru că nu mai era de interes pentru cercetători, fata s-a întors în România. A lucrat confecționeră la București, s-a căsătorit de două ori în satul natal, dar nu a avut copii.
Eleonora Zugun a murit în 1996, la Dorohoi, județul Botoșani, la vârsta de 83 de ani, ducând cu ea în mormânt secretul fenomenelor ieșite din comun care i-au distrus copilăria.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
