Simona Ionescu / Redactor Șef

O asiatică a ratat șansa la cetățenia română pentru că a făcut această greșeală la interviu. „99% dintre români ar fi făcut-o!”

O asiatică a ratat șansa la cetățenia română pentru că a făcut această greșeală la interviu. „99% dintre români ar fi făcut-o!”
O femeie de origine aparent asiatică, care se intitulează „politravelist” pe Tik Tok, a expus situația prin care a trecut recent. Ea e căsătorită cu un român, e stabilită în România, și își dorește foarte mult să primească cetețănia țării noastre. Din păcate, a făcut o greșeală care a costat-o scum. Una pe care mulți ar fi făcut-o, dacă nu chiar marea majoritate a românilor.

„Locuiesc aici de 10 ani”, spune femeia în clipul pe care l-a postat pe Tik Tok. E drept că doamna își varsă oful în limba engleză, nu în limba română așa cum v-ați fi așteptat de la un dornic de cetățenie.

Întrebarea „capcană”

„Am doi copii, am propria mea companie, am propria mea casă. Dar se pare că asta nu e suficient ca sa devin cetățean român.

Am răspuns la o serie lungă de întrebări dificile: Cine este Ilie Pintilie? Cine este Ștefan Luchian? Ce este Ignatul?, povestește ea. Însă una dintre întrebările care au pus-o în dificultate și care a făcut-o să-și piardă șansa le cetățenie a fost relativ simplă: Cunoști imnul României?

Femeia nu a știut să-l spună pe tot, iar românii care i-au comentat pe profil i-au transmis că 99% dintre români ar fi greșit la un moment dat în recitarea imnului, deoarece „poporului îi lipsește repetiția și mai este și foarte lung”. Imnul României are 11 strofe.

@politravelist #romania #romanians #citizenship #citizenshipexam #bucharest ♬ original sound – politravelist

Respingerea interviului o va ține „pe tușă” timp de 6 luni, până când va avea dreptul de a se reînscrie în programul de obținere a cetățeniei, iar o viitoare evaluare va avea loc abia peste doi ani.

Imnul României

„DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!”

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţa-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ!

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.

Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre