Istoria se dovedește înfiorătoare în privința războiului din Iugoslavia. La 30 de ani de la scandalul internațional cunoscut sub denumirea de „Sarajevo Safari”, cazul revine în atenție. Se vorbește inclusiv despre o româncă ce a plătit bani grei ca să împuște civili și copii.
Războiul din Iugoslavia din anii 90. Este vorba despre cel mai lung asediu asupra unei capitale din istoria modernă, în care peste 11.000 de persoane au fost ucise. Cei care împușcau civili plăteau pentru o astfel de „distracție”. Printre „vânătorii” care au participat la „Sarajevo safari” s-a numărat și o româncă ce a plătit bani grei ca să împuște civili, inclusiv copii.
„Turismul de lunetiști” și acuzațiile cutremurătoare
Faptele petrecute acum 30 de ani în țara vecină revin în atenție, iar detaliile sunt cu adevărat cutremurătoare. În timpul războiului din fosta Iugoslavie s-ar fi organizat un adevărat „turism de lunetiști” pentru a participa la ceea ce presa a numit „Sarajevo Safari”, unde oameni bogați plăteau sume halucinante pentru a împușca civili, inclusiv copii.
Martorii susțin că aceste excursii de turism de război au fost organizate din Trieste, Italia. Bogătași din Italia, Rusia, SUA sau Marea Britanie plăteau ca să împuște, la liber, civili din Sarajevo (Foto: Instagram)
Românca ar fi dat dovadă de o cruzime de nedescris. Identitatea conaționalei noastre care ar fi participat la „Sarajevo Safari” este păstrată secretă. Alături de alți numeroși oameni cu bani, dornici de senzații tari, ar fi venit în Iugoslavia, în timpul războiului, pentru a se distra, participând la una dintre cele mai cumplite campanii de ucidere a civililor din istoria contemporană. După sesiunile de „vânătoare”, oamenii se distrau, închiriau localuri și petreceau până dimineața.
„Nu pot înțelege cum cineva ar putea ucide un copil pentru distracție”
Victimele asediului orașului Sarajevo din anii ’90 speră ca noua anchetă privind informațiile potrivit cărora occidentali bogați ar fi plătit pentru a vâna oameni — inclusiv copii — în orașul asediat să aducă, în sfârșit, răspunsuri despre aceste crime fără sens.
Fatima Popovac, al cărei fiu de 6 ani, Adnan, a fost ucis de un lunetist, se numără printre cei care cer dreptate pentru masacrul în care aproximativ 11.000 de civili au fost omorâți între 1992 și 1995.
„Nu pot înțelege cum cineva ar putea ucide un copil pentru distracție”, a declarat ea pentru agenția de presă Anadolu.
„Ce rău ar fi putut face un copil de 6 ani cuiva? Nici măcar nu-mi pot imagina că cei care au făcut așa ceva pot fi oameni cu adevărat. Aș vrea să văd acel monstru — cum arată, ce fel de chip are. Nu mai au nicio urmă de umanitate?”, a adăugat ea.
Ancheta procurorilor italieni redeschide cazul „Sarajevo Safari”
Procurorii italieni au atras atenția la nivel internațional în luna noiembrie a anului trecut, după ce au deschis un dosar privind relatări despre un fenomen numit „turism de lunetiști” sau „Sarajevo Safari”, care ar fi prosperat în timpul războiului bosniac.
Interesul pentru crimele de război comise la Sarajevo a fost reaprins după ce jurnalistul și romancierul Ezio Gavazzeni a depus o plângere penală. El susține că a descoperit cum italieni și alți străini ar fi plătit lideri ai forțelor sârbo-bosniace pentru a vizita orașul și a trage liber asupra civililor.
Străinii ar fi plătit până la 90.000 de dolari pentru a participa la această improvizată „zonă de safari uman”, iar sume suplimentare ar fi fost oferite pentru șansa de a ucide copii.
Gavazzeni, care a fost determinat să investigheze acuzațiile după vizionarea unui documentar din 2022, a declarat că a pus la dispoziția procurorilor din Milano toate dovezile adunate în ultimii ani în care s-a dedicat acestui proiect.
Dzemil Hodzic, fondatorul proiectului „Sniper Alley”, care documentează crimele comise în timpul războiului bosniac, și-a exprimat sprijinul pentru noua anchetă, calificându-i pe cei care ar fi participat la astfel de acte drept „criminali” și „teroriști”.
„Cât voi trăi, voi lupta pentru adevăr. Nu mă voi opri”, a spus Hodzic pentru Anadolu Agency.
Patru ani de teroare în Sarajevo
Civilii din Sarajevo au fost supuși constant bombardamentelor și focului lunetiștilor după declararea independenței Bosniei și Herțegovinei față de Iugoslavia. Timp de patru ani, teroarea a dominat orașul — lunetiștii trăgeau adesea la întâmplare asupra oamenilor care mergeau pe stradă, inclusiv asupra copiilor. 11.000 de persoane civile au fost ucise.
Artera principală a orașului, bulevardul Meša Selimović, singurul drum care ducea spre aeroport, a fost supranumită „Aleea lunetiștilor”, din cauza crimelor frecvente comise acolo.
Artera principală a orașului, bulevardul Meša Selimović, a fost supranumită „Aleea lunetiștilor”, din cauza crimelor frecvente comise acolo (Foto: Instagram)
Așa-numitul „safari uman” ar fi fost coordonat de Radovan Karadžić, fostul lider al sârbilor bosniaci, condamnat în 2016 pentru genocid și alte crime împotriva umanității.
Fosta primăriță a orașului Sarajevo, Benjamina Karić, care era doar un copil în timpul războiului, și-a exprimat speranța că ancheta din Italia ar putea contribui la tragerea la răspundere a celor implicați în asediu.
„Ca un copil care a crescut și a supraviețuit asediului din Sarajevo… am emoții puternice legate de acest caz și îmi doresc sincer să cred că ancheta va fi demarată”, a declarat Karić pentru Reuters.
Mărturii: O româncă a participat la „partidele de vânătoare umană – Sarajevo safari”
„Îmi amintesc de o femeie din România, care a ucis cu siguranță mai mult de 10 oameni”, a declarat fostul șef al Poliției din Sarajevo, actual membru al Parlamentului din Bosnia. Bărbatul conducea o echipă de anti-lunetiști în timpul războiului.
El a relatat cum se desfășurau „partidele de vânătoare”, în care cei vânați erau civili nevinovați, deseori chiar copii. Participanții la „Sarajevo Safari” primeau arme cu lunete. Ei „ucideau copii ziua, apoi petreceau noaptea”, a mai relatat bosniacul la un post regional, fiind citat ulterior de publicația britanică The Times.
Pe lângă românca a cărei identitate este, momentan, secretă, se știe că străinii care veneau să împuște civili pentru distracție proveneau din Marea Britanie, Italia, Statele Unite și Rusia. Aceștia plăteau zeci de mii de dolari — se spune că suma ajungea chiar la 90.000 — pentru a putea împușca civili în timpul asediului, iar pentru a crește nivelul „distracției” era stabilită o taxă suplimentară în cazul femeilor însărcinate sau al copiilor.
„După vânătoare, un local era golit pentru a le face loc. Au mâncat carne de porc și miel la cuptor. Sărbătoreau uciderea oamenilor. Nu-mi pot imagina cum poți trăi după uciderea unui copil”, a declarat un martor.
Actualul președinte al Serbiei, vizat de anchetă
„Martorii susțin că aceste excursii de turism de război au fost organizate din Trieste, Italia, participanții fiind duși la poziții de lunetist cu vedere la Sarajevo de către membri ai armatei sârbo-bosniace”, spune jurnalistul Caper Barnes, de la publicația The Independent.
Actualul președinte al Serbiei, Aleksandar Vučić, ar fi fost translator pentru lunetiștii străini, fiind pe atunci membru al Partidului Radical Sârb de extremă dreapta. Deși a negat orice implicare în 2021, un jurnalist de investigație croat a depus o plângere împotriva lui în procesul de la Milano.
Asediul orașului Sarajevo este considerat unul dintre cele mai sângeroase momente ale războiului din Bosnia, desfășurat între anii 1992 și 1996.
Foto: Instagram
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
