Simona Ionescu / Redactor Șef
La numai 19 ani, un tânăr a devenit una dintre cele mai controversate figuri istorice, reușind „performanța” de a declanșa un război mondial. Gavrilo Princip este cel căruia i se atribuie începutul Primului Război Mondial. Dacă el nu ar fi acționat în dimineața fatidică a zilei de 28 iunie 1914, istoria ar fi putut lua un cu totul alt curs. I-au fost suficiente câteva secunde pentru a schimba destinul lumii.
28 iunie 1914. Un tânăr slab, îmbrăcat modest și cu o privire intensă pășea spre Podul Latin din Sarajevo. Gavrilo Princip avea 19 ani. Era, practic, un adolescent care, peste puțin timp, avea să devină una dintre cele mai controversate figuri ale secolului XX. Pentru unii a fost un simbol al luptei naționale, pentru alții – un asasin, vinovat nu doar de izbucnirea Primului Război Mondial, ci și de moartea a peste 15 milioane de oameni.
Născut pe 25 iulie 1894 în satul Obljaj din Bosnia, aflat sub dominația austro-ungară, Gavrilo Princip provenea dintr-o familie de țărani sârbi ortodocși. Familia sa era una săracă. Tatăl său, Petar, lucra ca poștaș și fermier, iar mama sa, Maria, se lupta cu greutățile zilnice pentru a-și crește copiii – nouă la număr, dintre care cei mai mulți au murit timpuriu. Gavrilo a fost unul dintre puținii copii ai familiei care au supraviețuit copilăriei.
În ciuda problemelor materiale, familia s-a străduit să-i ofere educație. Gavrilo a fost înscris la școală și a răsplătit eforturile părinților, fiind un elev sârguincios. După ce a urmat școala primară în satul natal, a continuat studiile la Sarajevo și, mai apoi, la Belgrad. Efervescența capitalei sârbe i-a influențat profund gândirea și idealurile, scrie Dosare Secrete.
Nu a trecut mult timp după ce a ajuns la Belgrad și Gavrilo Princip s-a alăturat mișcărilor naționaliste și revoluționare care militau pentru eliberarea popoarelor sud-slave de sub Imperiul Austro-Ungar. A devenit membru al organizației „Mlada Bosna” („Tânăra Bosnie”), care visa la unificarea regiunii într-un stat independent.
Deși era mic de statură și slab (nu depășea 1,60 metri înălțime), tânărul Gavrilo Princip avea o voință de fier. Nu era interesat de violență gratuită, ci de ideea de dreptate națională, așa cum o înțelegea el. A intrat în contact și cu membrii societății secrete „Mâna neagră”, o grupare de ofițeri sârbi care susținea acțiuni violente împotriva imperiului. Cu sprijinul lor, Gavrilo și alți tineri au primit arme și instruire.
Pe 28 iunie 1914, Arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul coroanei austro-ungare, se afla într-o vizită oficială la Sarajevo, alături de soția sa, Sophie. Data era una simbolică pentru sârbi – marcarea bătăliei de la Kosovo Polje. De-a lungul traseului parcurs de convoiul oficial, mai mulți atentatori erau pregătiți să acționeze. O grenadă a fost aruncată, dar a ratat ținta, rănind în schimb pasagerii dintr-o altă mașină.
La scurt timp după atentatul eșuat, automobilul cuplului imperial a oprit lângă o brutărie unde se afla Gavrilo Princip. Tânărul bosniac nu a ezitat. A profitat de ocazie și a tras două gloanțe, ambele fatale: unul a ucis-o pe Sophie, celălalt pe Franz Ferdinand. Era ora 10:45 dimineața.
Imediat după atac, a fost prins și bătut de trecători, apoi predat autorităților. În fața anchetatorilor, a refuzat să vorbească despre grupările din care făcea parte. Tot ce a spus a fost că a acționat singur, din „dragoste pentru poporul său”.
Pentru că nu împlinise încă 20 de ani, fiind considerat minor, Gavrilo nu a putut fi executat. A fost condamnat la 20 de ani de închisoare – pedeapsa maximă permisă pentru minori. A fost încarcerat la Theresienstadt (astăzi în Cehia), unde a îndurat cele mai dure condiții de frig și izolare. S-a îmbolnăvit de tuberculoză osoasă, i s-a amputat un braț și a slăbit drastic.
Într-o scrisoare din detenție, Gavrilo Princip scria că războiul ar fi izbucnit oricum, cu sau fără el. A murit patru ani mai târziu, la vârsta de 23 de ani, pe 28 aprilie 1918, cu câteva luni înainte de sfârșitul primei conflagrații mondiale.
În plus, familia lui a fost marginalizată și persecutată după atentat. Tatăl său a cerut sprijin financiar din partea statului iugoslav, dar a primit doar un ajutor simbolic. Mai mult, unii membri ai familiei sale au fost uciși în timpul ocupației naziste.
De-a lungul timpului, au circulat numeroase teorii ale conspirației: că ar fi fost unealta masoneriei, un pion al serviciilor secrete sârbe sau ruse. Cu toate acestea, documentele procesului, evaluările psihiatrice și notițele personale sugerează altceva: Gavrilo Princip a fost un extremist solitar, convins că acționează pentru un bine superior. Nu există dovezi concludente că ar fi lucrat pentru o putere străină.
Adolescentul bosniac rămâne în istorie ca tânărul care a tras focurile de armă ce au declanșat Primul Război Mondial. Un om născut într-un imperiu pe cale de destrămare, format în lipsuri, radicalizat de idei naționaliste – și care, printr-un singur gest, a aprins scânteia unei tragedii globale. Conform estimărilor, în timpul Primului Război Mondial s-au înregistrat între 15 și 16 milioane de pierderi de vieți.
Pe 11 noiembrie 2018, la 100 de ani de la sfârșitul războiului, la Graz (Austria), a avut loc un moment simbolic de reconciliere: Prințesa Anita de Hohenberg, strănepoata lui Franz Ferdinand, și Branislav Princip, strănepotul lui Gavrilo Princip, s-au întâlnit și și-au strâns mâinile.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
