Simona Ionescu / Redactor Șef
Printre orașele care ar putea fi lovite de satelitul sovietic în cădere este și Bucureștiul, dar și Londra, Bruxelles, Budapesta, Abu Dhabi, Hiroshima, Rio de Janeiro și multe alte orașe mari ale lumii, spun oamenii de știință.
Astronomul Marco Langbroek estimează că reintrarea va avea loc în jurul orei 10:34, ora României, cu o incertitudine de plus, minus 14 ore, și avertizează că Bucureștiul, alături de alte orașe majore precum Londra, Bruxelles, Budapesta, Abu Dhabi, Hiroshima și Rio de Janeiro, se află pe traiectoria posibilă.
Potrivit dr. Marco Langbroek, astronom și expert în urmărirea sateliților la Universitatea de Tehnologie din Delft, datorită orbitei cu o înclinație de 51,95 grade, modulul poate reintra oriunde între latitudinile 52°N și 52°S, o zonă care acoperă majoritatea regiunilor populate ale Pământului, inclusiv Europa, America, Asia, Africa și Australia.
Traiectoria exactă rămâne însă incertă din cauza mai multor factori: densitatea atmosferică variabilă, influențată de activitatea solară, masa exactă a modulului și mișcările sale orbitale.
„Chiar și mici modificări în orbită pot produce schimbări majore în locul reintrării”, spun specialiștii. Observațiile sunt limitate, deoarece modulul, aflat la o altitudine scăzută, este vizibil doar în zori și amurg, fiind invizibil ziua sau în umbra Pământului noaptea.
Dr. Langbroek a identificat orașe majore aflate pe traiectoria posibilă. În Europa, este vorba de București, Londra, Bruxelles, Viena, Budapesta, iar în America de Nord de Phoenix, Philadelphia, Calgary, Havana.
Nava spațială poate lovi și orașele Rio de Janeiro, Sao Paulo, Salvador și Natal din America de Sud, precum și Hiroshima, Sapporo, Fuzhou, Nagpur, Pyongyang din Asia. De asemenea, sunt considerate vulnerabile și orașele Brisbane din Australia și Abu Dhabi din Orientul Mijlociu.
Modulul Kosmos 482 are o construcție robustă, cu un scut termic din titan, conceput pentru a rezista atmosferei dense a planetei Venus.
Experții, inclusiv Jonathan McDowell de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, estimează că modulul ar putea supraviețui reintrării și ar putea ajunge la suprafață intact. „Ar fi mai bine dacă scutul termic ar ceda, ceea ce ar face ca nava să ardă în atmosferă”, a declarat McDowell.
Sistemul de parașute al modulului, destinat să încetinească aterizarea pe Venus, este probabil nefuncțional după 53 de ani, iar imaginile recente sugerează că parașuta ar putea fi deja desfășurată, ceea ce ar duce la arderea sa la reintrare.
Fără parașută, modulul va lovi Pământul cu o viteză de aproximativ 150 mph (242 km/h), echivalentul impactului unei motociclete în viteză. Profesorul Patrick Hartigan de la Universitatea Rice compară impactul cu „energia eliberată de 290 de grame de TNT,” suficient pentru a provoca daune locale, dar nu devastator ca un asteroid mare.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
