Simona Ionescu / Redactor Șef
Antarctica ascunde un pericol toxic care începe să iasă la suprafață pe măsură ce planeta se încălzește. Oamenii de știință avertizează că topirea accelerată a gheții eliberează cantități periculoase de mercur, un metal toxic care a fost capturat în calotele glaciare timp de sute de ani.
Cercetători de la Universitatea Peking din Beijing au descoperit că ghețurile Antarcticii, care au funcționat mult timp ca un „depozit natural” pentru substanțele acumulate din atmosferă, încep acum să elibereze mercur în oceane.
Fenomenul provoacă o creștere alarmantă a nivelului de mercur din sedimentele aflate în apropierea coastelor Antarcticii, iar specialiștii avertizează că efectele asupra ecosistemului polar ar putea fi grave.
Studiul realizat de cercetători a analizat probe de sedimente prelevate din 16 zone aflate în apropierea Peninsulei Antarctice, una dintre cele mai afectate regiuni ale continentului din cauza încălzirii globale.
Rezultatele au arătat că mercurul se acumulează pe platforma continentală într-un ritm mult mai rapid decât în alte regiuni ale lumii. Mai mult, această acumulare a crescut cu aproximativ 160% de la începutul industrializării, ceea ce indică faptul că activitatea umană și schimbările climatice joacă un rol important.
Mercurul este un metal greu care există în mod natural în mediul înconjurător. Vulcanii și activitatea tectonică pot elibera vapori de mercur în atmosferă, iar aceștia sunt absorbiți treptat de organisme microscopice din oceane, precum fitoplanctonul.
De-a lungul timpului, mercurul ajunge în lanțul alimentar: este consumat de organisme marine mici, apoi de pești și de alte animale. În condiții naturale, acest proces este menținut la un nivel considerat sigur.
Problema este că activitatea oamenilor a schimbat echilibrul. Arderea cărbunelui, industria metalurgică și alte activități industriale au dus la eliberarea unor cantități mult mai mari de mercur în atmosferă.
O parte din acest mercur a fost absorbit de ghețurile Antarcticii și a rămas blocat acolo timp de sute sau chiar mii de ani. Acum însă, pe măsură ce gheața se retrage, substanțele toxice captive sunt eliberate în ocean.
Cercetătorii spun că încălzirea globală amplifică fenomenul prin două mecanisme. Pe de o parte, dispariția gheții lasă mai multe suprafețe de apă expuse la soare și atmosferă. Acest lucru favorizează dezvoltarea fitoplanctonului, care poate absorbi mercurul din mediul înconjurător.
Pe de altă parte, topirea gheții și eroziunea terenurilor din apropierea coastelor cresc cantitatea de substanțe transportate către ocean.
Potrivit cercetătorilor, cantitatea de mercur eliberată prin apa provenită din topirea gheții a crescut cu aproximativ 550% de la începutul industrializării. În același timp, absorbția mercurului din atmosferă a crescut cu aproximativ 350%.
Efectele sunt resimțite în special în Peninsula Antarctică, una dintre cele mai vulnerabile zone ale continentului. Deși reprezintă mai puțin de 5% din suprafața Antarcticii, această regiune a contribuit la aproximativ 60% din pierderile de masă ale platformelor glaciare din ultimii 30 de ani.
În prezent, aproape 90% dintre ghețarii din această zonă sunt în retragere, într-un ritm mult mai rapid decât variațiile naturale observate în trecut.
Avertismentele oamenilor de știință vin într-un moment în care cercetările arată că mercurul începe deja să se acumuleze în ecosistemul Antarcticii.
Un studiu recent a arătat că peste jumătate dintre speciile de păsări marine analizate prezentau niveluri de mercur mai mari decât pragul considerat sigur pentru sănătate. Mai grav, aproximativ un sfert dintre speciile cercetate se aflau la un risc moderat sau ridicat de toxicitate cauzată de mercur.
Specialiștii se tem că această contaminare ar putea afecta nu doar păsările marine, ci întregul lanț alimentar al regiunii, de la organismele mici din ocean până la speciile aflate la vârful ecosistemului.
Problemele Antarcticii nu se limitează însă la eliberarea mercurului. Continentul deține aproximativ 70% din apa dulce a planetei, depozitată în cele trei mari calote glaciare. Dacă întreaga gheață a Antarcticii s-ar topi, nivelul global al mărilor ar crește cu aproximativ 56 de metri, ceea ce ar schimba radical harta lumii.
Chiar și pierderile mai mici de gheață pot avea consecințe majore. Topirea ghețarilor poate influența circulația oceanelor, poate modifica tiparele climatice și poate accelera creșterea nivelului mărilor.
Oamenii de știință spun că Antarctica nu mai este un continent izolat de restul lumii. Ceea ce se întâmplă acolo poate avea efecte asupra întregii planete.
Acum, cercetătorii avertizează că, pe lângă pierderea gheții, lumea trebuie să fie atentă și la ceea ce se află ascuns în interiorul acesteia. Otravă acumulată timp de sute de ani începe să fie eliberată, iar consecințele pe termen lung sunt încă greu de estimat.
Citește și: Povestea înfricoșătoarei Cascade a Sângelui din Antarctica. Ce spune un studiu recent
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
