Cisterna Basilica reprezintă una dintre cele mai spectaculoase realizări inginerești ale lumii antice, conservată perfect sub forfota modernă a Istanbulului. Această rezervă vitală a Constantinopolului continuă să uimească și astăzi prin arhitectura sa grandioasă și atmosfera uimitoare. Palatul scufundat de sub Istanbul. Secretele neștiute din Cisterna Basilica, sursa de apă a Constantinopolului.
Construită sub Istanbul, în urmă cu un mileniu și jumătate, Cisterna Basilica s-a transformat dintr-un rezervor strategic de apă într-un „templu” de o frumusețe copleșitoare. Labirintul celor 336 de coloane scăldate în reflexii acvatice atrage anual călători din toate colțurile globului.
Palatul scufundat de sub Istanbul. Secretele neștiute din Cisterna Basilica, sursa de apă a Constantinopolului
Sub caldarâmul vibrant din centrul istoric al Istanbulului, la doar câțiva pași de faimoasa Hagia Sophia, se ascunde o lume subterană fascinantă: Cisterna Basilica. Denumită de localnici Yerebatan Sarayi (Palatul Scufundat), această structură colosală a reprezentat inima sistemului hidraulic care a susținut străvechiul Constantinopol timp de secole întregi.
Realizată în secolul al VI-lea, mai exact începând cu anul 532, sub patronajul direct al împăratului bizantin Iustinian I, Cisterna Basilica a fost proiectată ca răspuns la distrugerile masive provocate de sângeroasa Revoltă Nika.
În Cisterna Basilica se pot stoca 80.000 de metri cubi de apă
Orașul imperial avea nevoie urgentă de o rezervă strategică sigură de apă dulce, capabilă să alimenteze Marele Palat și să asigure supraviețuirea populației în eventualitatea unor asedii prelungite. La edificarea acestei capodopere au trudit peste 7.000 de oameni, iar rezultatul final a fost o catedrală acvatică de 9.800 de metri pătrați, cu o capacitate uluitoare de stocare de 80.000 de metri cubi de apă.
Aprovizionarea se făcea direct din Pădurea Belgrad, situată la 19 kilometri nord de metropolă, prin apeducte monumentale precum Valens și Maglova, demonstrând ingeniozitatea desăvârșită a constructorilor vremii.
Cisterna Basilica a fost ridicată prin reciclarea unor materiale din vechi temple păgâne
După ce coboară cele 52 de trepte din piatră masivă, orice vizitator ajunge într-un spațiu ireal. Structura interioară este susținută de o veritabilă „pădure” de piatră formată din 336 de coloane din marmură și granit, fiecare având o înălțime de 9 metri, orânduite pe 12 rânduri paralele de câte 28 de coloane.
Fiecare stâlp susține bolți elegante din cărămidă romană, îmbinate cu mortar hidrofug de mare rezistență. Monumentul cunoscut drept Cisterna Basilica a fost ridicat în mare parte prin reciclarea unor materiale din vechi temple păgâne greco-romane, un procedeu numit spoliere, fapt ce explică diversitatea stilistică a capitelurilor corintice, ionice și dorice.
Coloana plângătoare a fost înălțată în memoria sutelor de meșteri care au murit în timpul construcției
Printre aceste arcade somptuoase, Cisterna Basilica păstrează detalii arhitecturale misterioase care continuă să suscite teorii pasionante. Faimoasa „Coloană plângătoare”, sculptată cu motive ce înfățișează ochi de păun și picături de lacrimi, a fost înălțată în memoria sutelor de meșteri care au pierit în timpul șantierului.
În colțul de nord-vest, două socluri sculptate cu chipul terifiantei Medusa atrag instantaneu toate privirile: un cap este așezat complet răsturnat, iar celălalt este poziționat pe o parte. Conform miturilor grecești, așezarea atipică avea menirea de a neutraliza privirea Gorgonei, deși istoricii moderni explică această alegere prin motive pur practice de susținere și calibrare a pilonilor.
Cisterna Basilica este inclusă în patrimoniul UNESCO
După cucerirea otomană a Constantinopolului din anul 1453, rezervorul subteran a continuat să alimenteze o perioadă grădinile Palatului Topkapî, dar a fost treptat abandonat de otomani, a căror tradiție religioasă privilegia consumul de apă curgătoare.
Redescoperirea sa istorică i se datorează savantului francez Petrus Gyllius la mijlocul secolului al XVI-lea, atras de relatările locuitorilor care scoteau apă și pescuiau prin podeaua caselor. Inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, Cisterna Basilica a parcurs un amplu proces de consolidare finalizat în 2022, când vechile alei au fost înlocuite cu pasarele suspendate, o protecție pentru generațiile viitoare.
În acest loc a filmat James Bond
Palatul scufundat de sub Istanbul. Secretele neștiute din Cisterna Basilica, sursa de apă a Constantinopolului. Acest edificiu spectaculos a atras atenția marilor regizori mondiali. În filmul clasic „From Russia with love” din 1963, Sean Connery, în rolul agentului britanic James Bond, navighează într-o barcă cu vâsle printre coloane, într-o misiune clandestină de spionaj în timpul Războiului Rece, secvență ce a transformat spațiul denumit Cisterna Basilica într-o emblemă a culturii pop.
Decenii mai târziu, în ecranizarea celebrului roman „Inferno” scris de Dan Brown, actorul Tom Hanks, în rolul profesorului Robert Langdon, trăiește momentul de maxim suspans al investigației sale chiar la baza pilonilor scufundați.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
