Nenorocirea produsă la 2 Mai i-a dat de gândit și ministrului Afacerilor Interne. Cătălin Predoiu vrea ca testul antidrog să fie obligatoriu pentru viitorii șoferi și astfel să fie evitate dramele de acest fel. Pentru că fenomenul drogurilor în România a luat amploare, e necesar ca legile să fie mult mai dure.
„Voi propune Guvernului să luăm mai multe măsuri”
De aceea, Predoiu vrea să propună ca înainte de obținerea permisului auto, să fie introdusă o astfel de regulă. „Voi propune Guvernului să luăm mai multe măsuri. Este vorba despre instituirea obligativității testului antidrog. Decă vrei carnet, test antidrog. De asemnea, voi propune instituirea confiscării autovehiculelor când se conduce sau când sunt găsite droguri”, a mărturisit ministrul Afacerilor Interne.
Cum se află dacă o persoană a consumat droguri
Proba biologică folosită cel mai frecvent pentru testarea de droguri este urina, dar se pot folosi și alte probe, respectiv părul, sângele, saliva, sau produsul glandelor sudoripare. Cât privește testele de urină acestea variază de la teste imunologice simple la proceduri complexe.
Potrivit specialiștilor, testele de sânge sau salivă arată doar drogul consumat în ultimele 24 de ore. Examenul de urină detectează dacă o persoană a administrat droguri în ultimele patru zile. În cazul analizei firului de păr, se găsesc informații despre drogurile administrate în ultimele trei luni sau mai mult. Chiar și așa, acestea sunt mai greu de făcut și nu la fel de exacte precum cele de urină, dacă nu sunt realizate în laboratoare profesionale.
Cât durează depistarea drogurilor
În cazul folosirii analizelor de urină, amfetaminele sunt depistate între 2-3 zile, canabisul între 2-7 zile, iar cocaina în intervalul cuprins între 12 ore – 3 zile. De asemenea, diazepamul se depistează în 1-2 zile, ecstasy între 2-4 zile, heroina între 1-2 zile. Pentru LSD durează 2-3 zile, iar pentru metadonă sunt necesare 2 zile.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook