Simona Ionescu / Redactor Șef

Reședința Papei este înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO! Unde locuiește Suveranul Pontif

Reședința Papei este înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO! Unde locuiește Suveranul Pontif
Papii nu au locuit întotdeauna la Vatican, așa cum s-ar crede, ci în diferite reședințe. Un loc accesibil publicului și acum este Palatul Lateran, iar una dintre reședințe este înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Dacă în trecut Papii au locuit în diverse locuri, din 1870, reședința papală a fost transferată la Palatul Apostolic din Cetatea Vaticanului. Aici au locuit Suveranii Pontifi, de la Pius al IX-lea până la Benedict al XVI-lea. Iată și uite locuiește actualul Papă Francisc

Reședința Papei Silvestru I

Încă accesibil publicului și, de fapt, un loc de pelerinaj foarte important, Palatul Lateran este situat pe Piazza di San Giovanni din Roma. A fost reședința papală din timpul papei Silvestru I de la începutul secolului al IV-lea, până la Benedict al XI-lea în 1304.

În cadrul complexului, turiștii pot vizita bazilica, Baptisteriul Lateran și Scala Sancta (Scările Sfinte). Un alt loc care a servit drept reședință a Papilor, începând cu Urban al VIIl-lea în 1605 până la Pius al IX-lea în 1870, este situat pe dealul Quirinal, care este unul dintre cele șapte dealuri care alcătuiesc Roma.

În prezent, acest palat servește drept reședință a președintelui Republicii Italiene, fiind închis turiștilor. Uneori, grădinile exterioare ale palatului pot fi accesate pentru anumite evenimente.

Vizitatorii pot intra și ieși din camerele și capelele acestui palat

Palatul Vaticanului

Una dintre reședințele papei este înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO! Palais de Papes din Avignon, o comună din sud-estul Franței, este una dintre cele mai mari structuri gotice medievale găsite în Europa.

Vizitatorii pot intra și ieși din camerele și capelele acestui palat. Acesta a servit drept reședință pentru papi de la Clement al V-lea în 1309, până la Grigore al XI-lea în 1377, în timpul papalității de la Avignon.

Unde locuiesc papii în zilele noastre

Din 1870, reședința papală a fost transferată la Palatul Apostolic din Cetatea Vaticanului. Aici au locuit papii de la Pius al IX-lea până la Benedict al XVI-lea. Planurile de construcție pentru Palatul Apostolic au început în 1471 și au fost realizate în întregime în 1605.

Deși cele mai multe părți ale palatului papal sunt închise publicului, există câteva secțiuni care pot fi vizitate.

În această clădire se află Capela Sixtină, Sala Clementină, apartamentele Borgia și camerele Rafael. Prin urmare, Palatul Apostolic poate fi vizitat prin intermediul aceluiași bilet care vă dă acces la toate muzeele!

Papa Francisc, primul din ultimii 110 ani care nu stă la Vatican

Papa Francisc nu locuiește la Vatican

Actualul Papă Francisc nu a ales să locuiască în interiorul Palatului Apostolic, ci doar să ajungă în acest loc pentru vizite oficiale și ceremoniile de duminică. Papa Francisc stă la Casa Santa Marta (Domus Sanctae Marthae), o clădire aflată lângă Bazilica Sfântul Petru.

Aceasta a fost construită în 1996 pentru a servi drept prima casă de oaspeți oficială rezervată cardinalilor în timpul unui conclav. Papa Francisc este, de altfel, primul Papă din ultimii 110 ani care nu a locuit în Palatul Apostolic. Acest lucru se datorează faptului că a preferat o locuință mai simplă și mai mică.

Reședința papală de vară

De-a lungul secolelor, Papii au petrecut o parte din sezonul de vară într-o locație diferită de palatele apostolice, atunci când au vrut să-și ia o binemeritată vacanță. Reședința de vară a Papei a fost Palatul Quirinal, Roma, din 1583 până în 1870, alternând cu Palatul Pontifical.

Castel Gandolfo a devenit o alegere stabilă de vară în secolul al XX-lea. Cu toate acestea, nici Papa Francisc nu preferă să călătorească vara la Castel Gandolfo!

În schimb, el rămâne în cadrul Casei Santa Marta. Acest lucru a permis deschiderea publică a fostei reședințe de vară, atrăgând un număr mare de turiști. Apartamentele papale pot fi vizitate, precum și grădinile.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre