Simona Ionescu / Redactor Șef
Această rețetă autentică de tuslama rămâne un secret culinar desăvârșit, de la banchetele din Istanbul la hanurile cosmopolite românești.
Originile acestui preparat coboară adânc în istoria lumii otomane din secolul al XVI-lea, având la bază fierturile consistente din trecutul gastronomic al neamurilor nomade. Tradiția consemnează că această rețetă de tuslama a fost desăvârșită în epoca sultanului Suleyman Magnificul (1494–1566), valorificând moștenirea faimoaselor ciorbe asiatice.
O astfel de rețetă inițială folosea carne de vită, lactate, legume locale și mirodenii orientale. Faima preparatului a atins apogeul la Constantinopol, unde sute de localuri concurau pentru a reproduce aceeași rețetă celebră. Pe teritoriul românesc, s-a mâncat pentru prima dată tusmala în portul Sulina, unde un bucătar român a preluat această rețetă de la un confrate turc.
Vestea s-a răspândit rapid la sud de Carpați, iar porturile Sulina și Brăila au devenit locurile unde fiecare marinar căuta o porție fierbinte. În perioada interbelică, preparatul a cucerit marile birturi și restaurante bucureștene.
Pentru a obține un preparat autentic, această rețetă clasică solicită ingrediente consistente: 2 kilograme de burtă de vită (mușchiul de îmbinare bine curățat), picioare de vițel (sau rasol de vită) bogate în carne, 2 morcovi, 2 cepe, 1 păstârnac, 100 g unt mai gras, 3 linguri cu făină albă, 1 căpățână de usturoi zdrobit, 400 g iaurt gras de oaie, 2 linguri cu oțet de vin, sare și piper măcinat după gust, optional 2 linguri cu hrean ras. Dacă nu aveți iaurt de oaie, folosiți smântână.
Se fierbe foarte bine burta și picioarele de vițel într-un vas încăpător cu apă rece și puțină sare. Fierberea se face la foc mic și durează circa 3 ore. Când carnea a devenit fragedă, se introduc morcovii, cepele și păstârnacul întregi. După ce toate elementele au fiert complet, zeama se strecoară, carnea se desprinde de pe oase, iar burta se taie în fâșii subțiri.
Într-o tigaie adâncă (eventual de fontă) se încinge untul și se adaugă carnea împreună cu fâșiile de burtă pentru a se rumeni uniform. Separat, usturoiul zdrobit se amestecă foarte bine cu iaurtul de oaie și oțetul. Peste carnea rumenită se toarnă două polonice cu zeamă fierbinte pentru a tempera prăjirea, urmate de făină pentru ca sosul să se lege foarte bine.
Dacă vechea rețetă otomană impunea îndepărtarea legumelor fierte, birtașii munteni pasau rădăcinoasele direct în sos alături de puțin hrean ras.
Mâncarea se servește fierbinte cu ardei iute, această vestită rețetă fiind recunoscută ca remediu eficient împotriva mahmurelii. De asemenea, românii obișnuiau să consume tuslama în noaptea de Sfântul Andrei, stropită bine cu mujdei de usturoi, convinși fiind că alungă strigoii.
Potrivit nutriționiștilor, burta de vită reprezintă o sursă excelentă de macronutrienți esențiali, furnizând energie și suport metabolic eficient. Burta de vită se remarcă printr-o concentrație ridicată de proteine, indispensabile pentru regenerarea celulară, menținerea masei musculare și buna funcționare a întregului sistem enzimatic.
Prin procesul de gătire, burta de vită și oasele aduc organismului colagenul de care are nevoie, excelent pentru mobilitatea articulară, elasticitatea pielii. De asemenea, burta conține și acizi grași mononesaturați, în special acid oleic, compus benefic pentru sănătatea sistemului cardiovascular.
Rețetă inventată pentru marele Suleyman Magnificul. În România, s-a mâncat prima dată la Sulina. Burta de vită se remarcă și printr-o densitate crescută de vitamine din complexul B, în special B12, tiamină, riboflavină și niacină, vitale pentru optimizarea sistemului nervos și metabolismul energetic celular. Totodată, aportul bogat de minerale precum fierul hemic, zincul, seleniul și fosforul întăresc imunitatea și combat eficient efectele stresului oxidativ.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
