Revelionul a fost sărbătorit pentru prima data în lume în anul 46 î.Hr. Oamenii făceau schimb de cadouri și decorau cu crengi de laur

Se crede că prima formă a ceea ce am numi astăzi Revelion a avut loc în anul 46 î. Hr, când Iulius Cezar, consultând astronomi, a introdus calendarul iulian, bazat pe anul solar. Acesta a fixat data de 1 ianuarie ca început al anului nou, în onoarea zeului Janus, cel cu două fețe, una privind spre trecut, cealaltă spre viitor.

În Evul Mediu, liderii creștini au încercat să schimbe data noului an, legând-o de Crăciun sau de Buna Vestire

Romanii sărbătoreau cu sacrificii, schimburi de cadouri, decoruri cu crengi de laur și petreceri exuberante. Aceasta a fost prima formă a ceea ce am numi azi Revelion, legat de data de 1 ianuarie.

În Evul Mediu, liderii creștini au încercat să schimbe data noului an, legând-o de Crăciun (25 decembrie) sau de Buna Vestire (25 martie), dar Papa Grigore al XIII-lea a reconfirmat data de 1 ianuarie în 1582, prin reforma calendarului gregorian, care corecta erorile calendarului iulian.

Adoptarea acestui calendar a variat: țările catolice l-au implementat imediat, cele protestante în secolul al XVIII-lea, iar cele ortodoxe mai târziu.

Originile Revelionului în lume: de la Babilon la calendarul modern

Cele mai vechi dovezi ale sărbătoririi unui nou an datează de acum aproximativ 4.000 de ani, din antica Mesopotamie, mai precis din Babilon. Acolo, noul an începea nu iarna, ci odată cu prima lună nouă după echinocțiul de primăvară, în jurul lunii martie, marcând renașterea naturii și sfârșitul sezonului agricol.

Festivalul, numit Akitu, dura 11 zile și includea ritualuri religioase, procesiuni și ceremonii politice, precum încoronarea unui nou rege sau reconfirmarea „mandatului divin ”al celui existent. Babilonienii credeau că aceste sărbători aduceau noroc și prosperitate, o tradiție care s-a perpetuat în diverse forme.

Influențe europene și petreceri boierești

În România, tradițiile de Anul Nou au rădăcini străvechi, legate de ciclurile agrare și credințe populare, dar Revelionul modern, ca petrecere nocturnă festivă, a fost importat din Occident la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Termenul „Revelion” vine din francezul „réveillon”, desemnând inițial o masă festivă de Crăciun, datând din secolul al XVI-lea, unde se petrecea până târziu în noapte.

Până în secolul al XIX-lea, românii sărbătoreau Anul Nou pe 25 decembrie, numit „Crăciunul Mic” sau „Îngroparea Anului”, un ritual simbolic de moarte și renaștere a anului, influențat de mituri solare.

Separarea de Crăciun și mutarea pe 1 ianuarie au venit odată cu influențe romane și creștine, legându-se de Sfântul Vasile, patron al tinerilor și al veseliei.

Primul Revelion din România a avut loc în noaptea de 31 decembrie 1903, la Ploiești

Primele petreceri organizate de Revelion în România au apărut la începutul secolului al XX-lea, aduse de boierii educați în străinătate, inspirați de balurile europene. Regele Carol I obișnuia să organizeze baluri grandioase pe 1 ianuarie la palat, cu mii de invitați din elita societății.

Totuși, primul Revelion de mare amploare documentat pe teritoriul actual al României a avut loc în noaptea de 31 decembrie 1903 spre 1 ianuarie 1904, la Ploiești și a fost organizat de Luca Elefterescu, avocat, om de afaceri în industria petrolului, deputat și fost prefect al județului Prahova.

Evenimentul s-a desfășurat la Casa Elefterescu (astăzi Muzeul Ceasului), cu aproximativ 26 de invitați din elita locală.

La primul Revelion al românilor s-au făcut șase torturi

Meniul a combinat tradiții românești cu influențe occidentale. Invitații au avut pe masă curcan la cuptor în aspic, sarmale, cârnați, friptură de porc, baclavale, bezele, cornulețe și șase torturi decorate cu anii 1903-1904.

Muzica a jucat un rol central, Elefterescu fiind un pasionat de muzică clasică, iar o trupă de lăutari a animat atmosfera. Această petrecere a marcat începutul unei tradiții care s-a extins în perioada interbelică, cu baluri la restaurante de lux din București, precum Cercul Militar sau Capșa, și în stațiuni montane ca Sinaia sau Predeal.

Sursă foto: www.peakfireworks.co.uk

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!