Sarajevo Safari sau vînătoarea de oameni. Unul dintre cele mai controversate episoade ale războiului din Bosnia, asediul Sarajevo (1992–1995), continuă să genereze controverse la zeci de ani distanță. Pe lângă bombardamentele intense și miile de victime civile, au apărut și acuzații extrem de grave despre existența unor așa-numiți „turiști de război” care ar fi plătit pentru a trage asupra civililor.
Scandalul „Sarajevo Safari” aduce pe tapet noi dezvăluiri șocante. Pe lângă românca ce a mers la vânătoare de oameni, alți bogați din întreaga lume plăteau scump ca să împuște mai ales femei. În prezent este în derulare un proces în Italia, pe baza mărturiilor publicate în cărți, documentare și investigații jurnalistice recente, reaprinzând dezbaterea despre limitele cruzimii umane în timpul conflictului.
Ce este „Sarajevo Safari” și de unde pornesc acuzațiile
Termenul „Sarajevo Safari” a apărut în relatări jurnalistice și documentare care susțin că anumite persoane străine ar fi călătorit în Bosnia în timpul războiului pentru a plăti sume mari de bani și a trage asupra civililor din orașul asediat.
Sarajevo a fost sub asediu timp de 44 de luni, iar civilii au trăit sub bombardamente constante, lipsă de hrană, electricitate și apă (Foto: Instagram)
Așa cum Rețete și vedete a relatat, procurorii italieni au atras atenția la nivel internațional în luna noiembrie a anului trecut, după ce au deschis un dosar privind relatări despre un fenomen numit „turism de lunetiști” sau „Sarajevo Safari”, care ar fi prosperat în timpul războiului bosniac. Interesul pentru crimele de război comise la Sarajevo a fost reaprins după ce jurnalistul și romancierul Ezio Gavazzeni a depus o plângere penală. El susține că a descoperit cum italieni și alți străini ar fi plătit lideri ai forțelor sârbo-bosniace pentru a vizita orașul și a trage liber asupra civililor.
Primăvara aceasta noi dezvăluiri șocante apar în ceea ce presa numește „scandalul Sarajevo Safari”. Potrivit unei cărți recente a jurnalistului croat Domagoj Margetic, intitulată „Pay and Shoot”, există documente care ar fi fost furnizate de un fost ofițer de informații bosniac înainte de moartea sa. Aceste materiale descriu presupuse plăți făcute către intermediari sârbi pentru participarea la astfel de acțiuni.
Una dintre cele mai șocante părți ale relatărilor o reprezintă presupusele „tarife” pentru victime. „Vânătorii de oameni” plăteau aproximativ 80.000 de mărci pentru a ucide bărbați și femei de vârstă medie. Tarifele creșteau dacă „vânătorii” doreau să ucidă exclusiv un anume tip de femei. Uciderea unei femei tinere se plătea cu 95.000 de mărci, în timp ce pentru asasinarea unei femei însărcinate prețul creștea până la 110.000 de mărci.
De asemenea, unele surse citate susțin că ar fi existat o „competiție” între participanți pentru a viza anumite victime, inclusiv femei considerate „cele mai frumoase”.
O româncă s-a numărat printre „vânătorii de oameni” din Sarajevo
Războiul din fosta Iugoslavie din anii 1990 a inclus cel mai lung asediu asupra unei capitale din istoria modernă, în care peste 11.000 de persoane au fost ucise. Cei care împușcau civili plăteau pentru o astfel de „distracție”. Printre „vânătorii” care au participat la „Sarajevo Safari” s-a numărat și o româncă ce a plătit bani grei ca să împuște civili, inclusiv copii.
Românca ar fi dat dovadă de o cruzime de nedescris, conform mărturiilor adunate de jurnalistul și romancierul Ezio Gavazzeni. Identitatea conaționalei noastre nu a fost momentan făcută publică. Se știe însă că, alături de alți numeroși oameni foarte bogați și avizi după senzații tari, ar fi venit în fosta Iugoslavie, în timpul războiului, pentru a se distra, participând la una dintre cele mai cumplite campanii de ucidere a civililor din istoria contemporană. După sesiunile de „vânătoare”, oamenii se distrau, închiriau localuri și petreceau până dimineața.
Presupuși participanți și rolul „turiștilor de weekend”
Conform unor mărturii citate în investigații și documentare, printre participanți s-ar fi aflat persoane bogate din mai multe țări, inclusiv Rusia, Statele Unite, Canada și state din Europa de Vest. Se susține că aceștia ar fi fost transportați în zone controlate de forțele sârbe și ghidați către poziții de tragere, evident, în schimbul unor sume considerabile de bani. Un martor, menționat în investigații internaționale, a descris prezența acestor persoane „care nu păreau soldați locali” și care ar fi fost asistate de ghizi militari, arată Daily Mail.
„Vânătorii de oameni” plăteau sume considerabil mai mari ca să ucidă femei în timpul „Sarajevo Safari” (Foto: Instagram)
În 2007, un fost pușcaș marin american a depus mărturie la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, descriind prezența unor indivizi străini în zonele de conflict.
Mai târziu, documentarul „Sarajevo Safari” (2022) a adus noi declarații anonime, inclusiv ale unui fost agent de informații, care a susținut că ar fi asistat la astfel de evenimente. Veterani de război sârbi și alte persoane implicate în conflict au negat în mod repetat existența unui astfel de „turism al morții”, considerând acuzațiile nefondate sau exagerate.
Indiferent de validitatea acestor acuzații, un fapt rămâne cert: asediul Sarajevo a fost marcat de violență extremă. Orașul a fost înconjurat timp de 44 de luni, iar civilii au trăit sub bombardamente constante, lipsă de hrană, electricitate și apă. Mii de oameni au fost uciși, iar comunități întregi au fost distruse.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
